Trecut-au sarbatorile…

La multi ani si tot ce va doriti pentru anul in care am pasit! 🙂

Iata ca ne-am revenit dupa sarbatori si ne-am intors din scurta „vacanta” pe care ne-am permis sa o petrecem departe de mediul on-line.

Au fost primele noastre sarbatori in trei. Cele mai frumoase sarbatori de pana acum! 🙂 Ma asteptam sa fie speciale, dar realitatea a intrecut asteptarile noastre.  Micuta noastra nu a constientizat foarte bine ce se intampla insa nici indiferenta nu a fost. Am descoperit ca a invatat ce este acela un cadou, si stie chiar sa se bucure de el. … iar in perioada Craciunului cadourile au curs pentru ea din toate partile. 🙂

Mi-a placut enorm sa ii observ reactiile, sa o vad bucurandu-se de fiecare dar pe care l-a primit.

A avut parte chiar si de o intalnire cu Mosul atunci cand a vizitat locul meu de munca, iar Mosul nu a uitat-o, chiar daca mami este in concediu. 😉 Mi-a fost un pic teama de reactia ei la intalnirea cu Mosul, insa temerile mele au fost complet nefondate. Mosul, saracul, a fost de-a dreptul agasat de energica Maria, care i-a folosit panatalonii drept sprijin pentru asta in picioare, a dat iama in gramada de cadouri a Mosului, reusind sa rupa cateva ambalaje. A fost de-a dreptul fascinata de prezenta Mosului si de a celorlalti copii, pe care i-a fugarit (in patru labe) prin toata inceperea. Norocul ei a fost ca toti erau fascinati de rasetele ei si ii faceau jocul, ba chiar se lasau prinsi pentru a o auzi razand. 🙂 Cand  i-a venit randul la primit cadoul din partea Mosului, am avut ceva emotii, insa pitica mea nu a fost speriata, ba din contra. L-a privit cu mare atentie, i-a zambit, i-a mangaiat barba, a primit cumintica darul, insa problemele au aparut atunci cand Mosul a vrut sa o dea jos din brate: plansete!!! In consecinta, pitica a mai zabovit in bratele Mosului in timpul in care trei copilasi mai maricei isi spuneau cuminti poeziile. Abia am reusit sa o consolez dupa ce am luat-o din bratele Mosului.

Craciunul l-am petrecut acasa, impreuna cu toata familia, cum obisnuim sa facem in fiecare an. Maria a fost rasfatata in exces si a fost tare fericita sa isi primeasca darurile. Cel mai mult i-a placut cadoul de la Mosul – matusa care i-a adus o papusa vorbitoare, dar a fost atrasa si de cadoul primit (anul trecut) de la Mosul – Ceska& Benji. Acesta din urma este primul cadou primit de Maria, inca de pe vremea in care dospea linistita in burtoiul meu. Deoarece nu ne era destinat, anul trecut ne-am rezumat la a-l aseza sub brad, fara sa il desfacem, pentru a nu-i strica bucuria Mariei. 🙂 …. si mare fericire ar fi fost pe capul ei daca am fi lasat-o sa roada piesele din lemn, dar nu ne-am lasat induplecati, preferand sa punem cadoul la loc in cutia lui si sa il pastram pentru cand Maria va fi mai mare si nu va mai atenta la integritatea pieselor lui.

La masa de Craciun ne-am strans cu totii, inclusiv bunica paterna a Mariei, si ne-am bucurat ca am putut petrece cateva ore in compania intregii familii in jurul unei mese imbelsugate, plina de preparate home-made. Cu exceptia cozonacului, a maslinelor si a cascavalului, tot ce am avut pe masa a fost preparat in casa de catre parintii mei. Si cum Maria este deja un membru marcant al familiei noastre, anul acesta curcanul a fost preparatul de baza. 🙂

Intre Craciun si Revelion, ne-am indeletnicit cu vizitatul prietenilor, cu frecventatul patinoarelor (doar Cojocarii cei mari) si cu plimbarile in aer liber, si ne-am bucurat impeuna de cele cateva zile libere ale lui Sorin – a fost tare frumos sa il avem mai mult timp numai pentru noi. 😉

Revelionul, am decis pe ultima suta de metri sa il petrecem acasa impreuna cu familia, bucurandu-ne de vizita unor dragi prieteni si a micutului lor, care de a carui prezenta s-a bucurat enorm de mult Maria. Bucuria ei a fost atat de mare, incat, de fiecare data cand micutul iesea din camera, ea incepea sa planga dupa el, iar cand il revedea, era toata numai zambet.

Cumpana dintre ani, a prins-o pe Maria dormind. Speram sa o putem pupaci si sa ne bucuram de zambetele ei la miezul noptii, insa nici zgomotul puternic al artificiilor care luminau cerul nu a reusit sa o trezeasca din somnul adanc…. Ne-am bucurat, totusi ca exista, am privit-o dormind si ne-am imbratisat ciocnind o cupa de sampanie. 🙂

Au fost primele sarbatori impreuna cu Maria si nu regret nici o secunda faptul ca nu am mai plecat la munte, asa cum stabilisem, sau ca nu am fost la nici o petrecere asa cum obisnuiam in anii trecuti. Si ce daca pitica s-a trezit la 3 plangand si a fost nevoie de aproape o ora si jumatate sa o linistim, si ce daca asta a pus capat petrecerii noastre restranse?  Si ce daca pitica s-a trezit fresh si cu chef  de joaca la ora opt si jumatate?? A fost cel mai frumos revelion! Imaginea ei, dormind nestingherita, la cumpana dintre ani, a fost cea mai frumoasa imagine. Nu imi doream sa o ratez!

Culmea este, ca inainte de Maria, greu reuseam sa stau pe acasa sau sa ma tin departe de viata de noapte a orasului. Acum nici nu imi imaginez viata altfel decat langa Sorin si langa Maria. Nimic nu este mai frumos decat zambetul pe care ni-l ofera in fiecare dimineata atunci cand se trezeste sau mangaierile si pupicii cu care ne rasfata zilnic.  Am dat fara regrete cluburile pe parcuri si w/e dese petrecute departe de casa pe intimitatea caminului nostru.

Iubesc sa ii privesc in fiecare seara cum stau amandoi si se joaca sau poarta discutii intr-o limba pe care numai ea o intelege. 🙂 Seara este momentul lor, si totodata cadoul lui Sorin pentru mine. In fiecare seara, oricat de obosit ar fi, petrece cateva ore in compania Mariei, lasandu-mi timp sa vad un film sau sa butonez in liniste la laptop.

Cum mi-au murit laudatorii, nu-mi ramane altceva de facut decat sa ma laud singura: anul acesta a fost primul an in care am contribuit si eu la pregatirile pentru masa de revelion… ca la cea de Craciun nu am avut loc de ai mei. 😉 Stiu ca nu e mult, insa pentru mine a contat enorm faptul ca desertul a fost pregatit de mine sau ca am curatat cartofii ce au aterizat in cuptor. Anul acesta mi-am propus sa mai implic mai mult in ale bucataritului. Sper sa-mi iasa! 😀

De maine voi incerca sa ajung la zi cu toate articolele noi postate pe blogurile pe care le urmaresc, dupa care voi scrie despre aventurile nazbatioasei noastre… ca multe s-au mai strans. 😀

Articole pe aceeasi tema

23 de comentarii

  1. La multi ani si sa aveti toate sarbatorile de iarna frumoase si speciale ca cele de la finalul anului trecut!
    Un an cu bucurii si realizari sa aveti si tie succes la bucatarie! 🙂

  2. Ah, eu chiar uitasem de cadoul pentru Maria de anul trecut! Ma bucur ca s-a bucurat de el si poate ca la anul cand incepe Adventul veti putea aseza piesele de lemn intr-un coltisor ca sa redati scena nativitatii. Noi asezam in fiecare zi o piesa in plus astfel ca in ajun sa apara pruncusorul in iesle. La multi ani pentru 2011!

  3. Super sărbători! Într-adevăr primele Sărbători alături de belel sunt ceva de vis, ceva ce nu poţi descrie în cuvinte. Aşa am simţit şi eu. Cât despre Revelion, Alexia a fost trează şi foarte interesată de artificii. Abia am luat-o de la geam să încercăm să o culcăm.Cum auzea afară poc-poc se ridica, se uita spre geam, şi mai-mai că sărea din pătuţ să vadă ea ce se întâmplă afară. Anul acesta noi nu am avut moş :(( Da’ de la anu’ e obligatoriu. M-a amuzat teribil reacţia Mariei vizavi de moş. Bine că nu i-a căzut barba acestuia cd l-a tras de ea :))) Nu ai poze cu ea în braţele lui?

    1. @Cristina Ologeanu, nu a fost brutala – mangaierea chiar a fost mangaiere. 🙂 Mosul avea o barba tare frumoasa – lunga, molcuta si carliontata.
      Poze nu stiu daca avem sau nu. Din cauza ca trebuie sa fug mereu dupa ea, nu iau niciodata aparatul atunci cand plecam singure. Mi-e suficient ca trebuie sa car pampersi, servetele, apa, mancare, lapte, biberoane, schimburi si jucarele. Ar trebui sa fiu un fel de Medusa sa ma descurc si sa ii fac poze in timp ce o sprijin. S-au facut ceva poze la birou, dar inca nu s-au postat pe server, dar mi-am rugat colegii sa imi trimita si mie pozele cu Maria atunci cand vor fi postate. Sper sa ii fi facut cineva si in brate la Mos. 🙂

      Sincer va invidiez ca ati avut-o treaza la cumpana dintre ani…. surasul Alexiei la miez de noapte cred ca este nepretuit. 🙂

  4. Hai ma…m-ai facut sa plang. Asa frumos ai povestit, atat de multa dragoste si caldura a reiesit din cuvintele tale. Mi-ai adus aminte de primul Craciun cu fi-mea si tare mi-a placut. Va pupam cu drag frumoaselor si sa aveti un an nou plin de bucurii

    1. @oanamada, au fost niste sarbatori coplesitoare iar cuvintele nu ma ajuta deloc sa pot exprima intensitatea trairilor care ne-au incercat.
      Postarile mele iti trezesc amintiri, iar pe mine, ale tale ma indeamna la visare. 😉 Bun schimbul. 😉

      La multi ani si tot ce va doriti pentru noul an, iar Catincai, in mod special, ii dorim sa fie ocolita de boli, fie ele si cele obisnuite copilariei.

  5. Ce sarbatori frumoase!! La multi ani! Sa aveti un An Nou fericit, plin de bucurii, sa fiti sanatosi si sa va bucurati de minunea voastra mica! Este delicioasa, o scumpa!
    Va pupam!

  6. Ma bucur ca ati petrecut asa frumos si bine ai revenit.Cat despre pitica ta,bine i-a facut mosului,da ce vroia,sa scape usor?!Oricum,Maria este o craciunita pe cinste,imi vine sa-i musc obrajorii dolofani.Va pupam cu drag.

    1. @Beatrice, zau ca imi era rusine. Era un mic Denis-pericol public. 🙂 Sper sa reuseasca sa isi mai tempereze aceste porniri.
      Pupacim cu drag… cine stie, poate vom avea ocazia sa facem schimb de obrajori dolofani de muscat. 😉 Intentionam ca in primavara sa plecam o saptamana la munte si am prefera zona voastra, ca de valea Prahovei ne-am cam saturat. poate…. 🙂

    1. @Raluca, la multi ani si voua!
      Stiam ca Maria ne va schimba vietile in bine; eram pregatita pentru aceasta schimbare, dar parca nu ma asteptam la atat de mult bine. Inca nu m-am obisnuit cu aceasta imensa bucurie care continua sa ne inunde vietile! Sunt deseori coplesita de intensitatea trairilor de care am parte.