Cum am „construit” un pat ….

Nu vrem sa fie o postare de genul „daca vrei sa faci un pat, fa-l asa”, ci mai degraba una de genul ” cum am transformat noi cateva scanduri intr-un pat”.

Inainte de a incepe povestea patului as vrea sa mentionez ca atat eu cat si sotul meu ne-am aflat la prima experienta de gen. Iata povestea patului Mariei:

Ideea „construirii” unui pat pentru Maria a incoltit in mintea noastra mai demult si s-a impamantenit atunci cand am vazut ca un alt cuplu de proaspat parinti au realizat si ei acceasi „nebunie” pentru baietelul lor nascut in luna Noiembrie a anului trecut. I-am vizitat in Decembrie anul trecut si am admirat curiosi atat patul realizat pentru pitic cat si patul conjugal. Laura era si ea insarcinata pe vremea in care l-a ajutat pe Gabi sa construiasca cele doua paturi… e adevarat ca a nascut prematur, insa m-am incurajat spunandu-mi ca nu acesta a fost motivul declansarii travaliului ei. ๐Ÿ™‚

Faza I – planificarea

Am realizat un desen cu patul asa cum mi-l doream eu… l-am discutat cu Sorin, care a venit cu cateva modificari, iar apoi am „trecut pe curat” desenul patului… desenand atat patul in spatiu, cat si fiecare latura a acestuia vazuta in prim-plan.

… etapa aceasta nu este una cu care ma mandresc – desenele nu sunt cu nimic mai breze decat ale unui copil de gradinita. ๐Ÿ˜€ … dar noi am inteles ce trebuia sa intelegem din ele.

Dupa ce am stabilit modelul, am stabilit dimensiunile – noi am optat sa utilizam o saltea de 190 cm x 80 cm si am construit imaginar patul in jurul saltelei.

Am luat in calcul scanduri de 18mm si am mai lasat inca 2 mm rezerva in fiecare capat, astfel latura lunga a iesit la 194 cm iar cea scurta la 80 de cm, inaltimea patului, cu tot cu saltea am setat-o la 45-50 cm; sistemul anti – cadere din pat ne-am dorit sa nu aiba nici un colt , dar si sa ii permita Mariei sa nu se simta „intr-o lada”, asa ca am optat sa inconjuram patul cu scanduri ridicate cam la 8-10 cm de la nivelul saltelei.

Faza II – intocmirea listei cu materialele necesare si achizitionarea materialelor.

In prima etapa a acestei faze, am concluzionat ca avem nevoie de:

– 2 scanduri de 194 cm x 18 mm (grosime) x 18 cm (latime)

– 2 scanduri de 80 cm x 18 mm x 18 cm

– 2 scanduri de 80 cm x 18 mm x 8 cm

– 1 scandura de 188 cm x 18 mm x 8 cm

– 1 scandura de 148 cm x 18 mm x 8 cm

– 4 buc dulapi 54mm x 54 mm x 30 cm (inaltime)

– 2 scanduri de 190 cm x 5 cm (latime) x 24 mm (grosime)

14 10 bucati dusumea la 79 cm lungime – pentru suportul de saltea. In locul dusumelei (pe care noi o aveam deja) se poate utiliza, placaj, osb sau orice scanduri doriti – cu spatiu de 5-10 cm intre ele

(Tot lemnul cumparat a fost deja rindeluit)

Prospectarea pietei in cautarea celor mai bune materiale si a celui mai bun raport calitate pret, mi-a revenit mie. ๐Ÿ™‚

In acceptiunea noastra lemnul pe care ni-l doream trebuia sa nu aiba noduri si nici rasina cursa ( acesta fiind un semn

ca nu este bine uscat). Am cautat un finisaj cat mai bun, pentru a ce usura noua munca – cu cat lemnul era mai prost rindeluit, cu atat aveam noi mai mult de slefuit.

Pentru cei care nu poseda un mini fierastrau electric pentru a-si debita singuri lemnul, mai toate magazinele ofera, fie gratuit, fie contra cost, serviciul de debitare a materialelor cumparate de la ei, insa noi am preferat sa cumparam lemnul nedebitat… deoarece Sorin nu era 100% sigur pe calculele facute de noi. ๐Ÿ˜€ ๐Ÿ˜€

Dupa ce am achizitionat lemnul, Sorin a reverificat calculele si a intocmit lista cu materialele necesare pentru imbinarea elementelor din lemn si a sculelor necesare pentru aceste operatiuni.

Voi incepe intai cu lista sculelor care ne-au fost necesare:

– flex ( pentru polizarea suruburilor si holsuruburilor)

– fierastrau electric, cu panza fina pentru lemn si o alta pentru metal (cele pentru metal sunjt mult mai fine decat cele pentru lemn si nu „rup” aschii la taiere)

– aparat de slefuit cu vibratii (electric)

– bormasina cu un burgiu de 3, unul de 4 si unul de 6 – cel de 6 e musai sa fie mai lung (min. 10 cm), cap – surubelnita (in functie de sistemul de prindere al holsuruburilor pe care le-ati achizitionat), un burghiu mai mare ( 12 – cred) care a fost utilizat pentru a creea un spatiu in care „se ingroapa” capul zenc al suruburilor

– ruleta

Materiale necesare – altele in afara de lemn:

– 8 suruburi cu cap rotund + saibe de 2 mm grosime si 2 cm diametru total + piulite

– 18 bucsuruburi de 6 la 6 cm lungime si 60 bucati la 4 cm lungime; toate cu cap zenc

– coltar cu laturi de 4 cm x 4 cm si lungimea de 12 cm

– 1 tub de adeziv pentru lemn

– platband din aluminiu (10 bucati a cate 33 de cm – am gasit la 1 m, insa le-a taiat Sorin in trei)

– smirghel pentru aparatul de slefuit – noi am utilizat granulatie de 100 si 240, in functie de cat de fine ne doram sa fie retusurile

Avand toate cele mai sus mentionate, ne-am apucat de lucru si , in prima etapa am consctruit lada ce urma sa gazduiasca salteaua.

Pentru aceasta operatiune am utilizat coltarii pe care i-am utilizat pentru a fixa un dreptunghi format din cele doua scanduri de 194 de cm si cele doua de 80 de cm, dupa ce acestea au fost bine slefuite cu slefuitorul electric si marginile le-au fost rotunjite; prin rotunjirea marginilor, am incercat sa reducem la minim riscul accidentarilor.

Coltarele au fost prinse in cate 1 surub pe fiecare latura – s-au folosit suruburi de 6 cu 4 cm lungime ย – si au fost fixate cam la 3 cm de latura superioara a ceea ce avea sa devina lada. Inainte de prindere, holsuruburile au fost polizate cu flexul, astfel incat capatul lor sa nu perforeze latura exterioara a scandurii pe care sunt prinse. Pentru prinderea suruburilor, s-a dat mai intai gaura cu bormasina si abia apoi au fost infiletate in lemn suruburile.

Dupa ce se fixau pe pozitii coltarele, prindeam picioarele patului – de coltar si scandura exterioara. Pentru prinderea acestora am folosit suruburile cu cap rotund, saibele si piulitele; gaura in lemn s-a dat cu ajutorul burghiului lung de 6 cm; saibele au fost prinse pe interior (imediat dupa piulita); s-au folosit cate 2 suruburi pentru fiecare latura a piciorului, decalate astfel incat sa nu se intersecteze decat prin suprapunere.

Dupa ce lada a fost finalizata , am prins cu adeziv pe interiorul laturilor lungi cele doua scanduri de 190 cm x 5 cm (latime) x 24 mm (grosime), dupa care le-am fixat cusuruburi de 6 cu 4 cm lungime, care au fost in prealabil polizate pentru a nu perfora cealtalta parte a scandurii. Cele doua scanduri au fost astfel prinse incat latura de 5 cm a fost lipita de lada patului.

.. si cam toate acestea ne-au luat 3 ore si jumatate de lucru cu tot cu stransul uneltelor si curatenia de dupa. E drept, ca la realizarea acestui proiect am beneficiat si de mult ajutor din partea tatalui meu; mai un sfat, mai o mana puternica acolo unde era cazul… ca pe mine m-au protejat si nu mi-au dat voie sa ridic prea multe. ๐Ÿ˜›

Dupa constructia lazii, am purces la pregatirea scandurilor anti-cadere din pat si a platbandului pentru prinderea lor.

Scandurile au fost ovalizate la capete, smirgheluite si rotunjite la colturi, iar platbandul a fost ovalizat la unul dintre capete (cel din afara lazii) si pilit bine pentru a nu zgaria.

Platbandul a fost prins in doua suruburi de scandura anti-cadere si in alte doua suruburi de lada patului. In functie de inaltimea saltelei, am fixat platbandul asftel incat sa ramana un spatiu de 8 cm intre saltea si latura inferioara a scandurii anti-cadere. Pentru fixare s-au folosit suruburi de 6 cu lungime de 4 ce au fost in prealabil polizate pentru a nu perfora latura exterioara a scandurii pe care le-am fixat. Suruburile au fost „ingropate” in platband pentru a evita accidentarea copiilor.

… si ultima etapa: vopsirea. Am ales un email lucios pe care l-am aplicat cu trafaletul pentru lemn, in doua straturi. Am ales sa facem patutul Mariei alb cu roz iar pe cel al lui Vladimir il vom face alb cu bleu…. ย Rozul a fost obtinut prin combinarea rosului cu alb.

Nu-i asa ca tatal cojocareilor rocks??? ๐Ÿ˜€ ๐Ÿ˜€ ๐Ÿ˜€

Cum altfel!?! …. care altul s-ar fi descurcat sa produca o astfel de minunatie de pat pornind de la niste desene create de o atehnica fara pic de talent artistic?? ๐Ÿ˜€ ๐Ÿ˜€

„Operele” mele:

PS: cer indulgenta tehnicilor care au rabdarea sa citeasca aceast apostare, insa este o postare scrisa de o atehnica aflata la prima experienta de gen. ๐Ÿ™‚ ย Daca exista neclaritati, sotul meu va raspunde acestora.

Articole pe aceeasi tema

15 comentarii

    1. lemnul de la Baumax si surubaraia si coltarele din piata (in cea din zona noastra e o sectiune in care sunt mai multe tarabe cu feronerie). Vopseaua tot din baumax

  1. Cojocarilor ! Imi permit sa va spun pe nume ๐Ÿ˜› Sincer mi-a placut la nebunie ce am citit. Pe langa faptul ca aveti un mod de a scrie ce te face sa fii prezent acolo, sa iti imaginezi cum tii de o scandura, sau chiar cum asezi salteaua la sfarsit ๐Ÿ˜€ mi-a placut si cum ati venit in ajutorul nostru si cu imaginile. Sper sa aveti curaj si timp de acum sa ne mai bucurati cu ce proiecte mai aveti in plan pentru ca o sa ne motivati si pe noi sa facem la fel. By the way… Cojocarii rocks!

  2. felicitari! eu ma gandesc sa proiectez o debara, numa timp sa imi gasesc! Imi place f mult patul si ideea cu inaltatoarele e super!

    1. @Loredana, multumim. ๐Ÿ™‚ Voi transmite felicitarile. ๐Ÿ™‚
      Si noi am cochetat o vreme cu ideea unui pat supraetajat, insa am renuntat la aceasta idee, de teama accidentelor… m-am gandit ca sunt prea mici pentru asemenea inaltimi. ๐Ÿ™‚
      Dar proiectul vostru suna tare interesant. Ai scris despre realizarea lui?

  3. si noi am facut o munca similara tot cand eram in ultimele saptamani de sarcina.
    eu am desenat si tati a executat un pat etajat. pat care, in cazul nostru, s-a dovedit a fi foarte util, are tati unde dormi, ca mezina doar nu e prostuta sa doarma singurica in pat, ci se cuibareste langa mami.

  4. Uau Cojocarilor dar sunteti meseriasi! Acum pe bune Gabi chiar ati reusit sa faceti o minunatie de patut! Bravo!!! Sa il foloseasca cu placere fericita posesoare!