La invitatia Bogdanei voi scrie despre lucrurile pentru care sunt recunoscatoare; despre zece dintre aceste lucruri. Am acceptat cu bucurie invitatia, incurajata fiind de „promisiunea” Bogdanei, ca acest exercitiu face bine si vine la pachet si cu o doza de optimism. Bun! Ca am nevoie. 😉 … si chiar daca nu as fi avut… o doza de optimism nu strica niciodata. 😉
Ca sa nu ma lungesc inutil, iata pentru ce sunt recunoscatoare:
1. Sorin – pentru ca nu putea sa existe pe pamantul asta un alt barbat „mai pentru mine” decat el, pentru ca ma iubeste si pentru ca face eforturi supraomenesti pentru a ma menaja si pentru a avea grija de minunatii nostri copii; pentru ca langa el am devenit alt om – mai buna, mai toleranta, mai altruista…
2. Copiilor mei – pentru ca mi-au aratat ca intreaga mea scara de valori era prost orientata si pentru ca m-au invatat sa traiesc.
3. Familiei mele extinse (mama, tata, bunici) – pentru ca datorita lor sunt ceea ce sunt si pentru ca imi sunt mereu alaturi.
4. Surorii mele – pentru ca s-a implicat in educatia mea, pentru ca mi-a fost intotdeauna alaturi atunci cand am avut cea mai mare nevoie si, in special, pentru ca, intr-o mare masura, si-a sacrificat parti din copilarie pentru a imi perimite mie sa mi-o pastrez pe a mea. 🙂
5. Lui Gottlieb Daimler – pentru ca a construit primul automobil.
6. Nicoletei – pentru ca ma suporta si m-a suportat in toate etapele vietii mele incepand de cand aveam vre-o 11 ani … si au fost multe etape cu care nu pot spune ca ma mandresc, dar ea a fost acolo si e si aici.
7. Organismului meu – pentru ca este puternic si , desi greu incercat, a reusit sa ma scoata cu bine din toate cumpenele prin care am trecut.
8. Lui Hans Peter – pentru ca a inventat delicioasa ciocolata cu lapte. Yummy!!
9. Naturii – pentru ca inca ne ofera multe din roadele ei, desi am uitat sa o pretuim si sa o ingrijim….
si nu in ultimul rand,
10. Tuturor celor care mi-au fost si imi sunt alaturi in etapa prin care trec acum. Am descoperit cu emotie puterea legaturilor virtuale. Aceasta desfasurare de forte a fost o adevarata lectie de viata pe care mi-am insusit-o cu lacrimi de bucurie in ochi, fie in fata unui e-mail, fie la o partida de remi, fie pe o banca in curtea spitalului, fie in fata unor cuvinte ce mi-au redat increderea. 😉
Cine ne mai spune pentru ce este recunoscatoare/recunoscator? 🙂 Nu vreau sa nominalizez pentru a nu omite pe cineva, insa va rog pe voi sa preluati subiectul, daca aveti timp si va face placere sa scrieti despre el. Ca exercitiu chiar merita! Te incarca cu optimism. 😉
16 comentarii
Da, foarte frumos… initial, as fi vrut sa preaiau si eu leapsa asta, dar, dupa toate cele spuse de tine, nu stiu daca ar putea iesi ceva mai viu, mai adevarat, mai emotionant. Sanatate, copii!
@Gabriela Cimpoca, cu siguranta ar iesi. emotiile TALE, adevarurile TALE, viata TA! Parerea mea. Vrei sa incerci sa vezi ca am dreptate? 😉
Frumoase ganduri de recunostinta! Draga Gabi, daca imi permiti voi fi si eu, alaturi de tine, recunoscatoare celor care ti-au fost aproape si – desi timpul nu imi mai permite nici putinele semne pe care ti le lasam pe blog – te imbratisez cu caldura si iti doresc alaturi de frumosii tai (te citesc post de post si stiu cat de scump e si Micul Prinț) viata lunga, frumoasa, cu multe bucurii si sanatate multa, multa!! Ma bucur nespus ca ai trecut peste toate; esti puternica, iar Vladimir iti seamana si, evident, Cineva – acolo sus – va iubeste!
am preluat si eu leapsa, nu m-a facut sa ma simt mai bine:), sper ca macar pe tine te-a facut sa te simti mai bine.
@sofia, intotdeauna cei dragi ma fac sa ma simt bine… si ei acapareaza recunostina mea. 🙂
Abia astept sa citesc ce ai scris. Vin acum.
Aia cu recunostinta de ciocolata si inventatul automobilului….e beton! 😀
Gata : am scris http://dintimisoara.wordpress.com/2011/08/12/o-prajitura-de-demult/ 😉
Weeekend placut! 🙂
@Ana-Maria, am o vaga impresie ca si tu esti recunoscatoare pentru ciocolata si automobil. 😉 gresesc? 😛 … Nu ai chef sa ne dezvalui si noua pentru ce esti recunoscatoare? tare mi-ar placea sa citesc.
Sar’na mult de tot pentru reteta – sper ca incercarea mea sa nu se soldeze cu urmari grave. 😀 😀 😀
Foarte frumos! Sa ai parte de cat mai multe zile insorite ca sa ai cat mai mult timp sa fii recunoscatoare. 🙂
@belgianca, 🙂 multumesc. 🙂 Pe tine nu te tenteaza sa dezvalui pentru ce esti recunoscatoare? 😛
@g.cojocaru, hmmmm… ba da, o sa incerc si eu. 🙂
🙂 Cred că lista de recunoştinţă a fiecăreia dintre noi duce în acelaşi punct: cei care ne sunt alaturi şi ne fac viaţa mai frumoasă…
Voi prelua şi eu leapşa, mi-a plăcut mult!
@Carla, asa-i .. fara ei ar fi viata mult prea terna…
Abia astept sa citesc versiunea ta! 🙂
Foarte frumos spus… in rest m-ai lasat fara cuvinte…
@Postolachi Dumitru, multumesc. Nu te tenteaza sa ne expui o versiune taticeasca a recunostintei?? 😉
Frumos exercitiul, frumos scris. Sa traiesti fericita alaturi de cei dragi, Gabi. O zi minunata ca sufletul tau iti doresc
@Ana, multumesc tare mult. … nu te tenteaza sa o preiei? Chiar mi-ar placea sa citesc abordarea ta asupra subiectului. 🙂