La joaca

Spatiul in care se joaca inca arata ca dupa taifun… si din cauza de aplecari repetate nu prea mai pot sa strang in urma ei, dar n-am ce-i face. Mai strang si eu… il mai astept si pe Sorin sa vina, sa se ia cu mainile de cap, si sa stranga. 🙂 Cred ca asta ii displace cel mai mult… dezastrul pe care il gaseste in casa.  Sau in sifonier, printre camasile si tricourile proaspat calcate. 😀 … dar ii trece repede, atunci cand o vede cat e de fericita. 😉
  Acum cateva imagini cu jocul ei preferat: acoperitul capului cu orice ii pica in mana ( ex. : castroane, cutii, prosoape, haine de ale noastre) si mersul prin casa, pana la intalnirea primului obsatcol, de care se izbeste cu zgomot iar apoi se descopera si incepe sa rada.  Face chestia asta de pe la 11 luni si nu am gasit inca modalitatea de a o convinge sa renunte. Nici macar durerea nu este un argument demn de luat in seama.

… din cand in cand isi mai aduce aminte de Vladimir care doarme linistit in landou… sau scoica – depinde unde il ia somnul. Se apropie, il mangaie putin, il dezveleste (nici ea nu se suporta invelita si vad ca nu ii suporta nici pe altii), incearca sa ii bage suzeta in gurita, daca nu o are, si apoi se intoarce la joaca…

Chiar nu ma plang ca zilele mele nu ar fi pline de  culoare si rasuri cristaline… abia astept sa le aud pe doua voci. 😉

Articole pe aceeasi tema

15 comentarii

    1. @Verucik, da. De la 1 an si 2 luni doarme singura in patul mare… mai vine uneori si pe la noi, dar tot la ea in pat e transferata in cele din urma. 😉 Daca va bate gandul, va urez curaj. Sigur se va acomoda repede! 😉

  1. hi, hi, ce simpatici sunt! poate facem un concurs de obstacole cu capul acoperit ca si al meu practica sportul asta periculos :))

  2. He he, ce simpatici! pe cat de agitata Maria, pe atat de calm (cel putin cand doarme :-)) e Vladimir! La multi ani pt maine! sa fie sanatosi amandoi si sa ti aduca cat mai multe bucurii, caci acestea sunt lucrurile cu adevarat importante!

    1. @Ana, sper sa dispara… deocamdata face un tratament homeopat, plus baile cu tarata si vedem cum reactioneaza… deocamdata nu sunt mari schimbari. 🙁

  3. Ce scumpa e si fericita si cat de linistit doarme grasunelul ciufulici! I-a mai crescut parul juniorului.
    Si stai linistita, acum e nimica toata. Sa vezi cum va fi cand va merge si Vladimir! Eu am renuntat de mult sa strang imediat ce le insira. Strang seara si atat.
    Asta imi aduce aminte de zilele cand aveam un singur copil si desi strangeam toata ziua dupa el, nu se cunostea. Stateam si atunci cu socrul meu si il apuca comentatul seara, ca stau toata ziua si nu fac nimic :). Asa ca intr-o sambata l-am lasat cu baiatul si am plecat cu sotul vreo 2-3 ore. Cand am venit, toata casa era vraise si socru-meu in pragul apoplexiei. Si ne-a spus foarte suparat ca el degeaba sta sa stranga, daca fiu-meu le insira iar. De atunci insa nu s-a mai plans ca nu sunt jucariile stranse

    1. @Ana, te inteleg perfect! 😉 bine ca ai reusit sa scapi de comentariile socrului….
      piticul doarme tare linistit.. si parul creste de ma uimeste si pe mine. As vrea sa creasca si al meu in ritmul asa!

  4. da, intr-adevar, ai doua comori de marimi si vocalize diferite. si la noi e un dezastru continuu. carti, hainute insirate, jucarii, prajituri, toate stropite cu apa, caci olga e fan apa mai nou si simte nevoie sa boteze totul

    1. @shmeny, cartile incerc, pe cat posibil, sa le tin departe de ea – le rupe, iar cu apa am pacalit-o si am reusit sa o fac sa se joace cu ea numai in curte. 😀 … cel putin pana vine vremea rece.