Despre drepturile autorului asupra continutului pe care il posteaza pe blog

Pe fondul protestelor aprinse impotriva ACTA, am avut ocazia sa asist (nu pot spune ca am participat, din moment ce nu am facut altceva decat sa emit o opinie si atat) la o dezbatere pe tema „furt si continut propriu in blogging”. Mi-a placut… mai ales ca este un subiect care nu imi este indiferent.

Nu cred sa existe blogger nefurat pana acum. Si prin furt inteleg utilizarea continutului fara acord sau fara citarea sursei.  Si eu am patit-o. Imi aduc aminte si de o postare de-a Andrei in care povestea ca ii fusese furat continutul. Straina de subiect nu este nici Oana, care a initiat o campanie impotriva plagiatului. … si sigur sunt zeci de articole in blogosfera pe aceasta tema…

Si eu am fost furata, de bloggeri necunoscuti, de site-uri pentru parinti, dar si de bloggeri pe care ii citeam si ma citeau frecvent… a fost un singur caz, pe la inceputurile mele bloggeristice, si cred ca m-a dezamagit cel mai tare.

Si eu am preluat continut si l-am distribuit ca atare, atunci cand am considerat ca nu am ce sa mai adaug in plus fata de ce a scris autorul, sau l-am distribuit insotit de o scurta nota personala. Mereu cu citarea sursei. Ceea ce mi se pare corect. Idei, insa, am preluat cu carul. Am preluat idei si mi-am prezentat punctul de vedere… Vad preluarea de idei ca pe un firesc… citesc undeva despre un anume subiect si brusc ma cuprinde dorinta sa imi exprim parerea PERSONALA referitor la acel subiect. Cred ca preluarea de idei nu are nici o legatura furtul de continut.

Care este cea mai buna varianta: sa faci continut curatorial, sau sa produci continut propriu? Aceasta este intrebarea la care au raspuns, bloggeri din Grupul Bloggerilor din Romania.

Nu imi doresc sa fac un rezumat al dezbaterii, ci doar sa mentionez concluzia aproape unanima a discutiei la care au participat Horea Mihai Badau,  Andreea Iovita, Andreea Sfarlea, Bahna Cristina-Maria, Daniel BoteaRoxi Lazar, Ecaterina Moldoveanu, Ciocodei Alexandru Florin, Laurentiu Iancu, Daniel Alexandrescu, Liviu Radulescu, Madalina Chila si Iuliana Mariana Iacob, a fost ca e ok sa preiei continut, dar numai cu citarea sursei, insa e de preferat continutul propriu.  S-a mai vehiculat si ideea de „ok  pentru preluare – in limita a 500 de caractere”; se pare ca asa spun reglementarile in vigoare legat de preluarea articolelor din presa online ( nu am inteles insa daca e musai cu citarea sursei sau nu; chiar as vrea sa stiu) … dar totusi blogurile nu sunt presa, iar bloggeri nu sunt jurnalisti (ok, unii au dubla calitate 🙂 ).  Aducerea in discutie a reglementarilor chiar m-a facut curioasa sa aflu cum e cu dreptul de proprietate intelectuala in blogosfera.

Si iata ce am aflat:

– drepturile de autor (inclusiv pentru postarile din social media) sunt reglementate de legea nr. 8/1996 cu  modificarile si completarile care i-au fost aduse intre timp.

 Dupa cat ma duce pe mine capul, in baza articolului 9 din legea mai sus mentionata, blogurile personale nu fac obiectul drepturilor de autor. … dar nu sunt absolventa de drept.

Intelege altcineva, altceva din legea asta?

…acum ca tot mi s-a starnit curiozitatea, tare as vrea sa aflu daca legislatia romana ma ajuta cumva sa imi protejez postarile… Stiu, ca e ciudat sa imi pun intrebarea asta dupa atata timp, dar, in naivitatea mea, chiar am crezut ca in spatele acelui „Copyright Cojocarii – All rights reserved”, pe care l-am „bifat” atunci cand mi-am facut blogul, exista si un cadru legal…

Articole pe aceeasi tema

14 comentarii

  1. Nu știu cum stau exact lucrurile din punct de vedere legal, dar moral ar fi să ne scriem propriile articole, iar dacă cităm pe cineva, să-l menționăm.

      1. @g.cojocaru,
        Pot sa fiu si eu o raritate?
        Niciodata nu mi-a trecut prin minte sa-mi asum ceva ce nu am scris eu (in afara de „comentariile” pe care le invatam cu totii, papagaliceste, prin liceu).
        Intotdeauna citez, chiar si cand dezvolt o idee pe care am preluat-o de undeva, spun sursa, mi se pare ca merita sa i se faca trafic (daca despre asta vorbim) din moment ce pe mine m-a inspirat sa scriu ceva.

        Cat despre ACTA … am scris recent, am fost la protest in orasul meu, oftez adanc vazand impresia ta despre subiect si incerc sa nu judec …
        Dar trebuie sa mai spun ceva, am fost si cu copiii, nu conteaza de ce, sigur nu ca sa ne dam mari sau ceva. Fata nu stia exact de ce suntem acolo, i-am explicat ca oamenii adunati acolo cer, printre altele, ca ea sa poate vedea in continuare desene pe net (da, suntem prea saraci sa cumparam DVD-uri, vrem sa profitam in continuare de „piraterie”) si cand s-a facut vremea sa ne retragem, ea spunea ca vrea sa mai stam, sa mai strigam ca vrea desene de pe net 🙂 Inmulteste asta cu mii de ganduri ale oamenilor mari.

  2. În primul rând, referitor la ACTA, trebuie precizat că scopul său este acela de a institui o cenzură totalitară a Internetului şi instituirea unie poliţii private a Internetului controlată de corporaţii. Nu are prea mare legătură cu protejarea dreptului de autor şi a conţinutului original din online.

    Din câte ştiu eu regulile citării şi preluării de conţinut aşa cum au fost ele stabilite de CRP spun că ai voie să preiei un text de pe un alt site în limita a 500 de caractere, dar textul să nu depăşească mai mult de jumătate din lungimea articolului, bineînţeles cu citarea suresei şi link către articol. Asta e valabil când nu ai înştiinţat autorul şi nu ai primit acordul său, care în care poţi prelua articole ţi intergral dacă acesta îţi permite.

    Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe se referă doar la opere, lucrări originale cu caracter literar, artistic, ştiinţific şi tehnic, informaţia de presă nefăcând obiectul acestei legi. Deci ştirile, informaţiile de presă factuale nu sunt protejate de legea dreptului de autor.

    1. @Dan Tanasescu, exact asta am inteles si eu din lege! 🙂 Merci ca mi-ai intarit convingerea.
      Cat despre ACTA eu nu il vad mare bau-bau, si nu cred ca va fi o asa mare tragedie daca se semneaza acordul. … acum sper sa nu dea nimeni cu pietre! 😛
      btw, nu te supara, dar imi poti spune si mie ce este CRP?… cu riscul de a parea talamba, recunosc ca nu cunosc precurtarea. 🙂

  3. Multumesc pentru ca ai participat la dezbaterea din Grupul Bloggerilor din Romania. Multumesc pentru link. Am pus si eu link la articolul tau de pe blogul meu. Ai scris un articol extrem de interesant care ridica semne de intrebare importante. Intr-adevar, se pune intrebarea daca textele scrise pe bloguri sunt protejate legal si raspunsul este ca da. Articolele tale, mai ales datorita faptului ca nu sunt simple preluari de informatie, se incadreaza la definitia unei opere – sunt originale si poarta indiscutabil, amprenta autorului. De aceea, daca sunt preluate si difuzate de alte persoane, iti poti apara drepturile in instanta si vei castiga. Este bine sa semnalezi, undeva pe blog, foarte vizibil. faptul ca materialele sunt protejate prin copyright. In acest fel „hotul” nu va putea invoca niciun argument in favoarea sa. Alte informatii despre domeniul de aplicare al Dreptului de Autor, am obtinut la aceasta dezbatere: http://horeabadau.wordpress.com/2007/10/22/dezbaterea-bloguri-curate-primele-concluzii/

    1. @Horea Mihai Badau, multumesc de link, dar tot nu m-am elucidat… 🙂 Nu prea gasesc incadrarile legale pentru blogging… si nici creati literara nu imi consider postarile. 😛 Sper sa gasesc pe cineva cu studii juridice sa ma lumineze, ca ma roade rau curiozitatea. 😉

  4. Preluarea a unui maxim de 500 de caractere se numeste clar citarea unei surse si aduce implicit obligatia de a specifica sursa! Totusi, personal, nu sunt de acord cu asta, adica cu citarea unei surse, pentru ca vorbim de blogging si nu de mass media, mai ales ca multi bloggeri tind sa creada si se limiteaza in articole doar la acele citate si mici adaugari, suprimand opinia proprie si transformand articol doar in copy&paste! Drepturile de autor in online se refera explicit si la blogosfera, mai ales ca blogurile sunt proprietate personala cu continut, prin definitie, proprietate intelectuala proprie a fiecarui blogger in cauza! Aplicarea insa, da, este destul de complexa, mai ales in momentul publicarii fotografiilor sau clipurilor, dar atunci cand se vorbeste despre text, nu mai incape dubiu! Este foarte adevarat, s-a dovedit a fi foarte dificil sa lupti impotriva cuiva care-ti copiaza textele, solutiile fiind de multe ori extreme, implicand chiar si inchiderea propriului blog, totul din cauza lipsei unei autoritati in domeniu, dar si datorita faptului ca marea majoritate a bloggerilor nu-si protejeaza textele prin elemente simple de copyright cum ar fi ”deja” banala amprenta digitala ce poate fi aplicata automat textelor publicate si care poate dovedi in mod foarte eficient proprietatea asupra textului (recomand myfreecopyright.com)! Complexitatea a ceea ce inseamna blogging ne arata in mod clar ca nu trebuie confundat cu mass media, asta in special datorita faptului ca cititorii de bloguri vor parerea bloggerului in cauza si nu un index de stiri de actualitate, prezentate in mod obiectiv! Problema este insa ca multi bloggeri, la fel ca si jurnalistii de altfel, prefera doar sa extraga continut, citate, le cosmetizeaza putin, apoi le publica sub proprie identitate, nu de putine ori intamplandu.se ca articole ale unor bloggeri sa fie furate si publicate in ziare sub alta identitate si autor, dar si viceversa! Mai exista si o categorie aparte de bloggeri, care preia texte literare, din carti de literatura, le modifica dupa bunul plac, apoi le publica pe blog ca fiind ale lor sau altii care preia articole literare, cu preponderenta poezii sau proza, de la bloggeri foarte putin cunoscuti si care folosesc blogul doar ca spatiu de recreere si jurnal personal, deasemenea atribuindu.si dreptul de autor, cu de la sine putere!
    In esenta, nicaieri, jurnalism sau blogging, preluarea sau citarea unei surse, indiferent ca se va specifica acea sursa sau nu, exista obligatia de a avea acordul proprietarului de drept al respectivului citat, motivele fiind foarte multe si lesne de inteles! Faptul ca multi incalca aceste reguli, multumindu.se si considerand ca este suficient doar sa specifice sursa, duce in principal catre evidentierea unor lideri de opinie falsi, asta in primul rand, apoi stiind faptul ca din blogging putini sunt cei care castiga pe plan financiar, meritele si foloasele asupra unui text, analiza, editorial, in loc sa fie culese de catre proprietarul de drept, vor fi pierdute in hatisurile blogosferice!
    Da, sunt de acord- cineva a gasit un citat fain, articol ce l.a impresionat..etc….si vrea sa.l impartaseasca?!…are o multime de variante, plecand de la share pe facebook, twitter, pana la o simpla mentionare in articol pe blog, genul de articol ”recomand sa cititi…”! -cineva vrea sa dezbata pe seama unui articol, de pe un alt blog sau ziar, atunci evidentiaza titlul articolului inserand linkul aferent si gata, dezbaterea poate incepe! Dar de fapt, totul este doar o smecherie SEO, caci se vrea promovare prin moatare de cautare, de fapt se vrea insusire de merite si foloase, de fapt se vrea auto.promovare in online! Sunt multe astfel de smecherii, sunt putini cei care lucreaza corect si altruist in blogosfera la fel cum se intampla in mass media!
    😀 m.am intins cu vorba, multumesc de mentionare in articol!

  5. ditamai siteul „a preluat” vreo 5-6 postari, e o jungla, nu te protejeaza nimeni. Eu le-am scris atunci sa scoata postarile imediat si nu au raspuns. Am cercetat siteul si aveau postari furate de peste tot, asa ca i-am informat eu pe proprietarii de drept. Inclusiv webmasterului lor m-am plans. Dupa ce au primit zeci de mailuri, au catadicsit sa scoata postarile, dar si daca nu le scoteau nu aveam ce sa le fac