Imi doream ca prima postare post-vacanta sa fie una vesela, dar nu pot fi vesela. Sunt trista si nu ma pot opri din plans… Vesti triste m-au asteptat acasa…
Am aflat despre el de la Bogdana si m-am implicat in campania initiata de ea, ajungand sa il indragesc imediat pe micutul ce lupta pentru o sansa la viata. V-am cerut ajutorul si va multumesc din suflet pentru ca l-ati oferit! Speram ca impreuna sa reusim… dar Dumnezeu a avut alte planuri pentru Bibi…
Nu l-am vazut niciodata, insa mi-era drag. Tare drag. Si voua v-a fost drag. Si ati fost langa el si langa parintii lui. V-ati mobilizat cum rar am vazut sa se intample. Oameni din toate colturile lumii au fost alaturi de baietelul cu ochii ca cerul…
Speram cu toata fiinta mea ca povestea lui Bibi sa continue; pe pamant, nu in lumea ingerilor….
Regret ca nu am ajuns la ceremonia ce a avut loc in memoria lui…. dar asta nu ar fi indulcit suferinta familiei lui….
Asa cum spunea si Bogdana, „de ce-ul” nu imi da pace. Nu-i drept!!!
Mesajele pe care le-ati lasat pe pagina de facebook care a fost creata pentru el in timpul campaniei de strangere de fonduri sunt cu adevarat impresionante.
Bibi este cel mai iubit dintre ingeri! Un inger pe care nu il voi uita nicidata!
Mi-e greu sa imi gasesc cuvintele… Cum poti alina durerea unui parinte al carui copil s-a stins in bratele lui?!? Cum poti alina durerea celor care au fost trup si suflet langa Bibi si familia sa incercand sa il ajute sa castige lupta cu viata?? ….
Dumnezeu sa il odihneasca si sa ii tina puternici pe cei ce il plang!