TreeHouse Cosoba. Bifat!

Despre TreeHouse am aflat cu trei ani in urma, pe cand cautam locatii pentru botezul neconventional pe care ni-l doream pentru Maria… dar cum locatia ce mi-a placut mie nu era disponibila atunci cand mi-am dorit am ramas doar cu gandul ca poate candva…

Si candva-ul a venit peste trei ani, cand am ajuns la TreeHouse Cosoba in calitate de invitati la o zi de nastere.

Inecep prin a va spune ca locatia este foarte faina, dar schitele prezentate pe site nuanteaza   in mai bine decat realitatea. Realitate care nu e deloc rea nici ea.

Cei mici s-au simtit extraordinar de bine; au alergat, s-au catarat in casuta din copac, au topait in trambulina, s-au dat in leagane sau pe topogane… daca era vreme mai buna, s-ar fi balacit si in piscina…

Conceptul imi pare genial: langa Bucuresti, relativ usor accesibil, frumos amenajat si cu mult bun gust si dotat cu tot ce iti trebuie pentru a petrece cateva ore in natura, in compania prietenilor. Ai tot-tot… inclusiv masina de spalat vase, vesela noua, rezistenta, neciobita, pahare de toate felurile, vase asemenea… Nu cred sa fie ceva sa nu ai acolo… Ceea ce e misto. Nu trebuie sa te cari de acasa cu jumatate din bucatarie…

Cei mici s-au distrat pe cinste, iar parintii (celor mai marisori) au avut parte de momente de relaxare la un pahar de vorba pe marginea piscinei….

In cazul in care nu ma credeti pe cuvant, iata „efectul TreeHouse” asupra celor mici:

In calitate de femeie, as repeta experienta alaturi de prieteni… dar, sincer, nu mi-ar placea sa stau la bucatarie… locatia e atat de frumoasa incat nu merita sa pierzi nici macar o secunda… 🙂 … iar linistea…. well, linistea aceea nu am mai „auzit-o ” de multa vreme. Priceless.

In calitate de mama de copil de 3 ani si 2 luni, as reveni oricand acolo pentru a petrece cateva ore in compania prietenilor si a copiilor acestora, dar, i-as lua cizmele de cauciuc daca am ajunge acolo dupa o ploaie, i-as lua niste incaltari antiderapante ca sa nu  alunece pe „deck-ul” proaspat spalat si nesters… si m-as relaxa. 🙂

… In ambele situatii, nu as mai merge cu masina mea…. ma durea sufletul sa o aud cum se lovea de culmea sleaurilor formate pe drumul „pietruit” care nu e pietruit ci doar are niste pietris pe doua dungi paralele – la mijloc, movilite de pamant si iarba…. Alea ating scutul…. cel putin la masina mea… si nu aveam cum sa fentez sleaul intrucat pe marginea drumului erau ciulini si sacrificam caroseria… Bine ca drumul nu e lung.. 100 max 200 de metri.

In calitate de mama de copil de 1 an si 10 luni, as sta acasa. 🙂 Locatia nu e securizata (prin delimitare) deloc… Stiu.. e padure.. dar nu e chiar padure din moment ce e un spatiu amenajat. Nu exista delimitarea locatiei… Vladi se ducea unde vedea cu ochii, si asta m-a facut sa imi petrec mult timp in parcare sau hoinarind prin padure… Cam 60% din timp; In rest am urcat in casuta alaturi de el… deah, scari abrupte.. sau am savurat momentele in care un alt adult venea sa ii ia la jughinit. 🙂 Le-am savurat atat cat mi-a permis Maria… Ca sa mai merg acolo cu un copil de varsta lui Vladi, as vrea sa stiu ca proprietatea e cumva imprejmuita si cel mic poate cutreiera in voie, fara sa stau ce teama ca il pierd… Nu, nu l-as lasa de capul lui, dar mi-as permite un delay cat pentru o inghititura de apa inainte de a merge iar dupa el.  Mi-ar placea ca poteca pana la locul de joaca sa fie oarecum amenajata .. Era plina de crengute de care s-a impiedicat de cateva ori… si noroioasa, logic. Mi-ar mai placea ca locurile de „aterizare” ale toboganelor sa fie si ele amenajate cumva, astfel incat cei mici sa nu aterizeze cu fundul pe pamandul ud. Pretentiile mele sunt pe masura tarifelor lor. La cei 200 de Eur pe care ii incaseaza pentru o jumatate de zi, ar putea sa faca macar atat…

Sper sa mai avem ocazia sa revenim la acesta locatie.. cand mai creste si Vladi si musai in formula completa; acum am mers fara Sorin.

Articole pe aceeasi tema

4 comentarii

  1. Piscina era securizata in vreun fel? Ca tocmai citeam pe blogul altei mame cum fiica ei a picat in piscina nesecurizata, nesupravegheata la o zi de nastere si cum au tras ambele o sperietura groaznica…

    1. nu era.. dar eu una nu aveam asteptarea aceasta… nu am vazut locatii cu piscina securiziata, decat pe timp de iarna, ca masura de protectie pentru ea, nu pentru oaspeti… Cei mari au bagat picioarele in piscina; Maria a facut un semi-tantrum de manual… ca nu i-am dat voie si ei iar Vladi s-a multumit sa o inconjoare de cateva ori si sa bage putin mana in ea…
      Unde ai citit? link pls… chiar sunt curioasa sa aflu detalii. Pentru copii mici nu e o locatie tocmai sigura… Elizei insa sunt sigura ca ii va placea. 😉