Gradinita de stat. Cu bune si rele.

Copiii mei merg (in rarele zile in care nu prezinta semne de boala) la o gradinita de stat. Se afla peste drum de casa noastra. Nu zic ca este cea mai buna optiune insa, cu siguranta, este cea mai ieftina.

Plusul major este cel financiar. Doi copii la o gradinita particulara (e diferenta de 1 an si 3 luni intre ei) ne-ar costa un minim de 3500 lei lunar. Tot in categoria plusuri incadrez si proximitatea fata de domiciliu: in nici 1 minut suntem la gradinita. Un plus este si diversitatea sociala: in sistemul de stat au colegi din toate clasele sociale si asta le prinde bine pe viitor.

Educatoarele se incadreaza la neutru. O educatoare buna consider ca este o loterie. Nici „la stat”, nici „la privat” nu ai garantia ca nimeresti o educatoare buna. Asta e parerea mea.

Minusurile sunt destule:

– numarul mare de copii din grupa ce face ca acea colectivitate sa fie un adevatarat focar de infectii iar faptul ca unii parinti isi aduc copiii la gradinita mai tusind, mai cu muci, mai cu un rosu in gat, nu face decat sa agraveze ping-pongul de virusi din colectivitate. E un razboi. Castiga cei cu sistemele imunitare mai dezvoltate. Ceilati pierd. Pierd sanatate si acces la educatie.. stand acasa nu reusesc sa tina pasul cu clasa.

– „optionalele” sunt de obicei o loterie necastigatoare. La tarifele acelea (2-4 lei/sedinta) nu prea se gasesc profesori foarte buni. Si iar, numarul mare de elevi devine un inconveninet: intr-un fel reusesc sa predea la 25-30 de copii si in altul la 10-15 cat sunt de obicei la gradinitele private. Eu una i-am lasat sa aleaga la ce merg, insa nu par a fi invatat mare lucru…

– daca la copii diversitatea prinde bine, la parinti nu. E greu sa aliniezi parintii chiar si pentru organizarea unei serbari… sa ii implici intr-o activitate e imposibil. Sa ii multumesti pe toti, asemenea.. cat despre alinierea mentalitatilor, nu mai zic. La stat (cel putin la gradinita unde merg copiii mei) se intalnesc atat parinti empatici cat si violenti iar mentalitatile despre cum trebuie educati copiii sunt fooooarte diverse.

– activitatile educationale sunt si ele greu de desfasurat intr-o clasa cu 25-30 de elevi.

– atentia individuala este greu de oferit unui numar mare de elevi.. si la varste fragede conteza lipsa ei.

Cam astea sunt concluziile mele dupa 3 ani de gradinita ai Mariei si 1 an (aproape) al lui Vladimir.

Sper sa fie de folos celor care inca stau in cumpana si nu stiu ce sa decida. Cei care au decis deja sunt bineveniti sa isi impartaseasca propriile concluzii.

Stiu ca argumentul financiar este de multe ori decisiv dar cumpaniti bine inainte de a decide!

Articole pe aceeasi tema

8 comentarii

  1. Aceeasi loterie este si la gradinitele particulare. Noi l-am avut pe David la particulara pana la 3 ani si jumatate. A fost ok la inceput, dar pe urma incepuse sa stagneze. L-am mutat la stat si a fost excelent pana acum o luna. Sali mari, spatioase, bucatarie buna, alimente de calitate, plimbari dese in aer liber.
    Cu optionalele depinde: la karate si dansuri sunt multumita. La engleza deloc, deloc.
    In grupa mare insa, nu prea mi-a mai placut. Mai ales din ianuarie, februarie. Parca nu mai fac nimic, nu mai invata mare lucru, ca si cum educatoarele asteapta sa treaca timpul sa vina vacanta mare.
    Iar parintii, exact ca la tine, fel si fel. Unii vor sa plateasca consumabilele, altii spun ca aduc ei si nu aduc. Unii platesc diverse materiale, altii spun ca aduc si nu aduc. Unii platesc optionalele, altii fug de mamica care a avut neinspiratia sa se propuna casier. Si tot asa …

  2. Eu am dat-o pe Eliza la gradi de stat, nici nu s-a pus problema unei gradinite private pentru ca ma depasea dpdv financiar. Inceputul a fost cam dificil dar dupa aceea totul a mers ca pe roate. Am fost foarte multumita de ambele educatoare, chit ca la grupa mare m-am trezit in prima zi de gradinita ca s-a schimbat educatoarea si trebuie s-o duc in alta clasa, nu fusesem informata dinainte. Eliza plangea ca se desparte de fosta educatoare dar a indragit-o aproape instantaneu pe noua doamna. Am fost multumita si de calitatea actului educational. Referitor la optionale, a facut doar cateva luni engleza. Nu am fost multumita si am retras-o, in rest n-a facut niciodata vreun optional si nici nu i-am simtit lipsa. Pentru noi a fost o alegere buna dar si un noroc. E ca la loterie.

  3. Dupa un an de particulara in Ro am aflat urmatoarele;
    – sunt in medie cam 23-25 de plozi in gurpa, intr-o sala mica
    – dormitoarele sunt asa de mici ca dupa ce dorm 20 de suflete intr-un dormitor aerul devine nerespirabil
    -educatoarele de la privat de cele mai multe ori sunt nesuferite si cu multe aere
    – nu-i scot afara, poate o data pe luna si se considera victime..ca i-au supravegeat cu mare simt de raspundere, in schimb ii duc la spovedit si impartasit
    – mancarea continea multa carne de pui, sunculite si nu mai stiu ce salam
    Gradinita de stat?
    – au clase mari si luminoase
    -au cadre didactice dedicate cu experienta, in mare parte sunt sigura
    – ii scot afara aproape zilnic

    Eu am apucat si am dus-o pe Iulia la privat pentru ca nu am gasit loc la stat in primul si ultimul an de gradinita in Ro.

  4. Sunt total de acord cu tine la toate punctele, cu completarea ca si eu imi duc copilul ” mai cu muci ” deoarece al Meu de cand a intrat in colectivitate ( din septembrie) are muci non stop- difera culoarea si cantitatea. De unde cred ca e ori cauza alergena ori emotionala- Nu ii place programul prelungit pt ca trebuie sa doarma. In rest argumentul financiar e decisiv, chiar daca avem doar un copil. Sanatate multa.