De fete vs. de baieti

image

Inca diger greu replicilie gen ” esti baiat, trebuie sa te joci cu jucarii de baieti” si, din păcate, aud frecvent replici de gen in jurul meu.  Cine decide ce e „de baiat” si ce e „de fata”? Prejudecățile noastre…
Dorinta si interesul copilului chiar nu contează deloc… ca cine stie ce zice lumea… Doamne ferește sa nu cumva sa sa devina copilul gay daca pune mana pe o păpușă sau pe ceva roz!
Din păcate nu este o gluma… sunt multi părinți care gândesc asa…. as vrea sa stie ca orientarea sexuala a copilului lor nu are nimic a face cu explorarea si cu ludicul…  dar ei nu citesc bloguri…
In imaginea atașată fii-miu se juca cu căsuța sora-sii: ea manuia o prințesa, el pe „spaidăl men”, ca doar si el trebuie sa traiasca undeva… Suficient de masculin?
Ah, si inca ceva care ma irita: de ce e mai ok ca o fata sa se joace cu o masina dar e tragedie cand un baiat se joaca cu o păpușă?

Articole pe aceeasi tema

4 comentarii

  1. Eu si la gradinita ma lupt cu prejudecata asta.Educatoarele le spun copiilor ca masinutele sunt pentru baietei si papusile pentru fetite.Cand le-am corectat s-au deranjat.Este valabil si pentru culori:roz pentru fete,albastru pentru baieti.Adica fiica mea nu se poate imbraca in albastru?Eu nu am invatat-o asa.Avem acasa si masinute,trenulete si robotei,dar in egala masura avem printese,bebelusi,carucioare si casute.Problema este ca majoritatea gandesc asa:”de fete” si „de baieti”.

  2. O mentalitate destul de proasta, intr-adevar. Copiii ar trebui sa se joace cu orice fel de jucarie, sa experimenteze. Nu trebuie sa cunoasca doar o latura. E vorba de copii, pana la urma, ei sunt doar curiosi, nu percep astfel de diferente.

  3. În primul rând sunt 100% de acord cu tine; te citesc de mult și constat că de multe ori gândim la fel.
    În al doilea rând IDENTITATEA DE GEN (și orientarea sexuală, dar nu de asta vorbim aici) este înnăscută. Nu contează cu ce anume se joacă copilul, nu-l va influența în niciun fel. Mai degrabă felul de a fi al copilului poate furniza unele indicii dar niciunul nu e 100% cert. Deci lăsați copiii să experimenteze tot ce doresc că dacă e să fie trans (1 persoana din 200 este trans) va fi oricum. Eu m-am născut de sex masculin și nu am fost excesiv de feminină în copilărie (dar nici masculină n-am fost), viața după pubertate a fost un vis urât, abia la 46 de ani mi-am asumat genul feminin și am luat măsuri în acest sens, singurul regret pe care îl am e că nu am făcut-o cu 20-30 ani mai devreme.

    1. Acum 2-3 saptamani am mers in spetele unui copil ce a vea un tantrum cauzat de refuzul mamei de a ii cum para o jucarie „de fete”… Il brusca, il ameninta si tipa la el sa inceteze ca daca vrea ii cumpara cealalta jucarie care e „de baieti”… mi-a rupt sufletul copilasul acela… Oare era chiar atat de greu sa ii cumpere ce isi dorea el nu ce isi dorea ea pentru el? … 🙁