Disciplina fara drama – in timp real

Pana acum nu m-am incumetat sa postez live de la conferintele la care am participat.. Mi-a fost teama ca nu voi putea sintetiza amalgamul de idei noi.. Si acum imi este teama, dar incerc.

Urmeaza sa inceapa conferinta disciplina fara drama sustinuta de Tina Payne Bryson Ph.D si organizata de Mindsight Romania‎ .

… Asteptam sa inceapa. Ramaneti prin zona daca va intereseaza subiectul.

Si a inceput!

Tot ce vom auzi astazi ni se va aplica personal. Multe dintre abordariel pe care le vom discuta se pot aplica vecinilor, soacrelor.. asta pentru ca este vorba despre functionarea creierului. Cand vorbim despre creier nu ne referim la un organ. Creierul este social.. este vorba despre corp si intregul sistem nervos si conexiunile acestuia.

Tina Payne, mama a 3 baieti in varsta de 16, 13 si 9 ani. Astazi vom auzi multe povesti despre ei.

To five star: atunci cand cineva trage o palm atat de tare altei persoane incat palma se imprima pe locul lovit.

Disciplina despre care vom discuta astazi este bazata pe cercetari. Cercetari care arata ca sunt 2 dimensiuni ale felului in care parintii isi cresc copii. limite / ingradiri crescute vs. limite/ ingradiri scazute  si ingrijire / receptivitate scazuta vs. ingrijire / receptivitate crescuta ( cat de cald si empatic poti fi ca parinte).  In functie de  dozarea acestor dimensiuni avem 4 tipuri de parinti: Neglijent, Permisiv, Autoritar – Imperativ, Autoritar – Sever.

Abordarea tipica in cazul unui comportament neadecvat este dorinta de eliminare a acestuia. Putem folosi pedepse sau consecinte pentru a ne disciplina copii dar nu asta trebuie sa ne dorim.

Pedeapsa este asociata disciplinei. Chiar vrem sa facem asta? Oamenii asociaza in mod uzual disciplina cu pedepsele. Disciplina, de fapt, este despre invatare. Asta incercam sa facem. Sa schimbam perceptia despre disciplina a parintilor. Sa eliminam asocierea uzuala.

De multe ori atunci cand copiii nostri nu ne asculta, ajungem sa dorim sa le facem ceva.. nu sa facem ceva cu ei. Asta vom incerca sa facem astazi. Sa invatam sa facem ceva cu copiii nostri.

Cum ii facem sa spuna adevarul? Cum ii facem sa faca ce nu vor? Cum ii facem sa faca ce vrem noi? Disciplina eficienta, prin invatare, inseamn a disciplina mai putin. Asta pentru ca ei vor invata..

Cel mai important lucru pe care il putem aduce procesului de disciplinare este curiozitatea. Putem cauta de ce-ul si atunci vom putea reinterpreta problema copilului. De multe ori parintele nu percepe corect problema copilului. Fiecare comportament are un motiv. Fiecare! Daca vom diseca straturile uneu comportament vom intelege motivul real, chiar daca copilul nu ne va spune intotdeauna motivul real.  Daca putem starni curiozitatea de a descoperi motivul, atunci ne va fi mult mai usor.

 To turn frustration into fascination! Transformati  frustrarea in fascinatie!

Comportamentul inseamna comunicare. Prin tot ceea ce fac copiii nostri ei comunica cu noi.

Pentru a ajunge sa disciplinam prin invatare trebuie, in prima faza, sa ne schimbam noi. Ceea ce ne deranjeaza trebuie sa devina lucruri de imbunatatit. Aceasta schimbare a propriei perceptii este primul pas.

Putem sa ne ajutam copiii planificand „skill building” – ul. Ei au nevoie de ajutorul nostru pentru a isi dezvolta abilitatile. Ajutandu-i ii si disciplinam, pentru ca asta inseamna disciplina: invatare. Creierul este fie receptiv fie reactiv. Pentru a disciplina prin invatare creierul trebuie sa fie receptiv. Creierul este receptiv atunci cand exista un echilibru intre hiper si hipo stimulare. In hiper-stimulare, creierul simte ca trebuie sa functioneze pentru a suprevietui; instincte de supravietuire. In acest stadiu se intampla cele mai multe agresiuni fizice si comportamente neadecvate gen plans excesiv..  In hipo-simulare creierul se simte in repaos .. corpul se prabusete: depresie, molesala, lesin..

Nu putem alege in care dintre cele zone de stimulare ne situam… Este important sa putem sa oscilam intre aceste zone. Chiar este sanatos sa putem face asta.

Circuitul de ineractiune sociala: ochii, urechile, gatul, gura, muchii.

Raspunsul cu un comportament negativ la un comportament neadecvat, eset contra-productiv. Daca veti tipa la un copil sau daca il vei lovi, il vei propulsa in zona de hiper- stimulare. In situatia in care un copil este in faza de hiper-stimulare trebuie sa incercam sa ii ajutam sa iasa din acea zona detensionad situatia, razand cu ei, ajutandu-i sa isi depaseasca frustrarile prin joaca..

 Daca disciplinam prin invatare, ii ajutam sa ajunga oameni mai buni astfel incat sa poata ajunge in faza de autodisciplinare.; sa poata sa fie disciplinati chiar si atunci cand noi nu suntem in preajma.

Le spunem NU raspicat  copiilor nostri sau  le impunem limite fara a le oferi explicatii… Sunt situatii in care, din instinct, trebuie sa spui NU!, important este sa ii ajutam sa depaseasca momentul. Este important sa nu spunem NU-uri repetate intrucat NU-urile importante nu vor mai fi auzite de catre cei mici.

Bataia, time-out-ul au consecinte negative si este foarte probabil ca un copil sa repete foarte curand comportamentul pentru care a fost pedepsit sau batut.

.. Pauza

.. si reluam discutiile. Acum este partea care ma inereseaza cel mai mult: cum gestionam violentele intre frati?

Inducerea fricii. O alta metoda contra-productiva de disciplina. Amenintarile, referintele la bau-bau, fantome, samd sau remarcile gen ” ti-am spus eu” , „plec si te las aici” nu isi ating scopul in disciplinarea copiilor. Apeland la astfel de tertipuri le dam copiilor nostri un mesaj gresit si le spunem ca suntem depasiti de situatie si ca trebuie sa se descurce pe cont propriu in fata unei terte parti care va veni sa ii disciplineze.

Rationeaza, nu te enerva! Conecteaza-te si redirectioneaza! Dupa ce iti pedepsesti copilul sau dupa ce il ameninti esti multumit de tine? Te simti vinovat? Copilul tau se simte protejat? Se simte bine? Cat de des apelezi la invatare atunci cand siciplinezi? Cat de similare sunt metodele tale fata de ale parintilor tai? De cate ori ai spus pana acum ” eu niciodata nu ….”  referindu-te la metodele parintilor tai? Ceea ce faci functioneaza? Acestea sunt intrebari asupra carora trenbuie sa reflectam.

In numele disciplinei, scopul nostru nr. 1 este sa ne ajutam copilul sa ajunga in zona de echilibru. Al doilea scop este de a le extinde zona de echilibru. Pe masura ce cresc, in mod natural, zona de echilibru se extinde, dar sunt unii copii care au o astfel de zona foarte limitata. Timpul conteaza mult.

Conecteaza-te si redirectioneaza! O strategie care ne ajuta sa ne reconectam cu copiii nostri. Atunci cand copiii sunt hiper-stimulati instinctele noastre ne duc automat in aceeasi zona. Cand un copil spune un lucru lipsit de respect, ei nu actioneaza rational. O facc pentru ca sunt hiper-stimulati.

„I’m not a good parent every time because i’m a human being. „

Instinctele ne spun sa eliminam un comportament neadecvat dar asa nu ii invatam nimic.

Conectarea inseamna conectare emotionala in prima faza. Atunci cand un parinte isi mentine calmul, este empatic, oferim conectare. Conectarea este opusul amenintarilor.

Cum reactioneaza instinctual un parinte atunci cand fratii sunt agresivi? Tipa. Pedepsesc. Ameninta. Bat. Ce trebuie sa facem? Exact opusul a ceea ce simtim.  Ii raspunde copilului-agresor cu empatie. La fel si copilului-agresat.

Copiii nu ne fac zile grele. Au zile grele!

Daca ne obligam copilul sa isi ceara scuze atata timp cat el nu are remuscari, acesta nu o va face. In acele momente copilul este hiper-stimulat si o solutie de moment este separarea acestora si adresarea subiectului putin mai tarziu, cand copiii sunt zona de echilibru. Daca incerci sa rezolvi o problema pe loc, atunci cand copilul este hiper-stimulat, el nu va fi receptiv sa invete.

 Vina-sanatoasa. Copiilor trebuie sa i se explice cand si cum au gresit. Vina-sanatoasa este buna.  Totodata, trebuie sa ii ajutam sa fie empatici si sa cautam impreuna cu ei solutii pentru viitor. Scopul nu este de a il face pe cel care a gresit sa isi ceara scuze ci doar sa indrepte lucrurile. Copiii au nevoie de coaching si de timp.

Pedepsele pot inrautati lucrurile si au mai mult sens atunci cand su aplicate copiilor mai mari decat atunci cand sunt aplicate copiilor mai mici. Cei mici nu au creierul suficient de dezvoltat incat sa poate procesa o pedeapsa. La varste mici pedepsele nu au rezultatele dorite. Ele nu ii fac pe copii sa invete lectii ci sa devina suparati si frustrati, sa se simta victime si sa simta ca, comportamentul lor este justificat.

 Sunt situatii in care trebuie sa intervenim pentru a elimina un comportament inainte de conectare. Gen situatiile in care copii, sunt foarte agresivi sau distrug. Atunci este necesar sa ii oprim dupa care sa incercam sa ne reconectam.

 Este normal sa simtim ca uneori suntem depasiti. Este normal sa fim frustrati…

 Care este cea mai usoara metoda de a comunica cu copilul tau fara ca acesta sa se simta amentintat? Limbajul non-verbal.

 Avem nevoie de atentie! Asemenea si copiii nostri. Este important sa le acordam atentie si sa lesatisfacem aceasta nevoie insa asta nu inseamna ca trebuie sa le acordam toata atentia noastra fix in momentul in care ne-o solicita. Putem sa le aratam ca le-am inteles nevoia si ca urmeaza sa sa le acordam atentia imediat ce vom incheia ceea ce facem in acel moment.. asta daca situatia permite amanare.

In acest moment s-a incheiat prima sesiune a conferintei.

La cea de a doua parte nu voi participa. Imi pare rau ca ratez sesiunea de intrebari si raspunsuri dar ma consolez cu gandul ca vor mai ramane cunoscuti in sala si voi avea ocazia sa nu ma distantez prea tare de subiect.