Clubul de Karting Bucuresti. e-Karting

Pasiunea pentru masini a lui Vladimir m-a pus la grele incercari in fata carora a trebuit sa ma recunosc invinsa. Am incercat in fel si chip sa gasesc un loc unde sa poata testa un kart. Nu a fost chip… Regulamentele circuitelor sunt clare si nu lasa loc de negocieri: daca copilul are peste 130 de cm, poate conduce. Daca nu, nu poate. Am apelat la varianta unui card dublu dar nu l-a incantat deloc sa fie doar plimbat. Copilul voia sa conduca nu sa fie condus. Nu am reusit sa deslusesc cum ajung copii aceia ce concureaza in campionat sa fie legitimati daca nu pot fi testati inainte. Cum ajung parintii sa achizitioneze karturi ce valoreaza mii de euro daca nu testeaza inainte abilitatie copilului… Kartingul parea un soi de club exclusivist in care nu reuseam nicicum sa intram… pana Duminica trecuta. Universul lucreaza pentru noi. E clar. Altfel […]

Continue Reading

„Admiterea” la pregatitoare (II). Plus „my two cents”

Anul acesta reluam emotiile de anul trecut legate de „admiterea” in grupa pregatitoare. Sunt mai relaxata in ceea ce priveste acceptarea lui Vladimir la o scoala din afara circumscriptiei noastre intrucat anul acest deja ne incadram la o categorie ce va beneficia de prioritate: bifam pe formular casuta cu „Există frate/sora în tabelul de la punctul 4 care este înmatriculat(ă) la unitatea școlară la care se dorește înscrierea, aflat(ă) la poziția: ” … Totusi, asta nu inseamna ca nu am emotii; pentru el. Vladimirul nostru este total diferit de Maria, iar daca la ea nu mi-am facut griji in privinta invatatoarei la care urma sa fie repartizata pentru ca ma convinsesera toate si pentru ca Maria mea este un copil extrem de adaptabil si de sociabil, in ceea ce il priveste pe Vladimir lucrurile nu mai stau la fel… Este timid si retras in relatia cu adultii. Faptul ca educatoarea lui […]

Continue Reading

Vacantele in patru

sursa foto: discoversouthcarolina.com

Vacantele in 4 nu sunt deloc usor de planificat. In primii ani a fost  mai simplu: cel putin 1 copil era infant si ne descurcam lejer doar cu un pat pentru bebelusi. Pe masura ce copiii au crescut spatiul oferit de o camera dubla a devenit insuficient; nici cel oferit de multe dintre triple nu e generos… ba chiar as putea spune ca este o provocare un concediu intr-o tripla cu doi copii,  dar am supravietuit si, in plus, am ramas cu amintiri foarte funny, din acea vacanta 🙂 dar si cu dorinta de a nu mai repeta niciodata experienta. Atunci au luat nastere standardele noastre privind spatiul de cazare. Suprafata este la fel de importanta ca numarul de paturi. Din experienta noastra de pana acum spatiul de cazare ideal pentru noi arata cam asa: suprafata: >30 mp 1 pat matrimonial + minim canapea de doua locuri extensibila; ne plac […]

Continue Reading

Protestele prin ochii unui copil de aproape 7 ani

Maria – 6 ani si 10 luni – m-a intrebat inca de la debutul protestelor de ce striga oamenii in Piata? Pentru ca au fost mintiti, mami, si pentru ca cei de la guvernare au incercat sa modifice legile astfel incat sa isi protejeze interesele lor, nu pe ale noastre (parerea mea – multumesc pentru ca o respectati). Atunci cand a auzit la TV ca OUG a fost abrogata a intrebat de ce mai stau oamenii in Piata? Pentru ca isi doresc ca gurvernantii sa ii respecte si sa nu mai repete actiunile din trecut; pentru ca isi doresc ca acestia sa isi asume greselile si sa isi schimbe total mentalitatea. Mami, dar tu de ce mergi in Piata cand e frig? Pentru ca imi doresc sa va crestem intr-o tara mai buna, pentru ca imi doresc sa nu fie distruse intentionat sistemul sanitar sau cel de invatamant sau chiar […]

Continue Reading

Vecine, draga vecine.

vecini

– Vecine, ai sa-mi dai si mie o cana de zahar? Cati dintre voi nu ati auzit macar o singura data aceasta intrebare in copilaria voastra? Fie ca era vorba de o cana de zahar, de sare, de ulei, o scula mentru mesterit prin casa sau de te miri ce altceva, cand iti lipsea ceva din casa, salvarea era la vecini. Tot cu vecinii imparteai un blid de mancare sau o prajitura de casa… Vecine! era cel mai des uzitat apelativ pe care il auzeam in copilaria mea… De cate ori nu am batut la usa unui vecin cu un blid aburind: „M-a trimis mama sa va aduc asta”… si de cate ori nu am

Continue Reading

Copiii dusi si adusi

Nu cred ca e o surpriza pentru nimeni ca vietile ni se deruleaza in ritm fast-forward. Suntem mereu pe fuga, mereu pe drumuri. Multe dintre aceste drumuri au ca tinta scoala copiilor sau un eveniment dedicat lor, un atelier, un curs… Noi folosim aproape in exclusivitate masina. E mai comod, mai rapid, ne ofera o independenta mai mare. In plus, zona in care locuim nu e foarte bine conectata de restul orasului prin mijloacele de transport in comun, asa ca masina e chiar o necesitate. Uneori necesitatea se mai strica si astfel esti obligat sa apelezi fie la mijloacele de transport in comun, fie la un taxi. Asta s-a intamplat zilele trecute cand tatalui meu i s-a stricat masina in fata scolii Mariei. A fost sa o ia si nu a mai pornit. Cu masina stricata si cu Maria de mana nu a avut timp sa stea sa incerce sa […]

Continue Reading

Sanatatea lor. Dorinta mea cea mai arzatoare.

Anul acesta a fost un an cu destul de multe incercari pentru ei… Au trecut prin multiple infectii streptococice, viroze, otite, o pneumonie Vladimir si doua Maria si multe episoade de febra mare (39-40) fara cauze determinate (bazate pe examinari multi-disciplinare si analize de laborator).  Cu exceptia penumoniilor toate au fost recurente… in ultimii 3 – 4 ani au fost multe zeci de astfel de episoade. Am imbatranit accelerat cu fiecare astfel de episod prin care au trecut.  Imi este teama sa numar cate doze de antibiotic au luat in acesti ani sau de cate ori au fost radiati. In primavara, dupa prima lor pneumonie m-am panicat. Rau. Ii vedeam ca sufera si nu puteam sa ii ajut. Imi venea sa ii bag intr-un glob de sticla.. sa ii pot proteja. Le-am facut (la cerere) analize peste analize si toate erau ok. Le-am testat inclusiv imunitatea si totul a fost […]

Continue Reading

Prima luna de prima scoala

A trecut multa vreme de cand nu am mai scris nimic… s-au intamplat atat de multe incat nici nu stiu de unde sa incep… Aleg sa povestesc despre prima luna de scoala a Mariei intrucat imi doresc ca acest moment sa nu se piarda… Fata mea, unul dintre cei mai dezinvolti copii din cati cunosc… exagerat de dezinvolta uneori. Astepta prima zi de scoala cu nerabdare. Am reusit sa o implicam in decizia de alegere a scolii si astfel am crezut ca ii va fi mai usor stiind ca este alegerea ei (insuflata de noi, dar astea sunt detalii). Toata vara si-a facut planuri si vorbea necontenit despre scoala… si a venit si ZIUA… Pe drumul spre scoala a fost usor abatuta dar si-a revenit repede cand a ajuns la locul de joaca din incinta scolii; noi eram mai mult melancolici dar si putin emotionati. Nu cred ca poti ramane […]

Continue Reading

Aniversari negre

…Astazi s-au implinit 6 ani de la incendiul ce a avut loc la maternitatea Giulesti. Incendiu in care si-au pierdut viata 6 nou-nascuti si alti cinci au fost raniti. Atunci, pentru prima data mi-am strans copila de nici 5 luni in brate si am fost ingrozita cand am realizat in ce tara va creste… Am tot sperat ca in afara de condamnarile de fatada, sistemul medical romanesc isi va fi invatat lectia… dar nu a fost asa. Atunci, in seara zilei de 16 August 2010, am constientizat declinul sistemului medical romanesc, si acela a fost dor inceputul unui lung sir de tragedii. Tragedii care ne-au lasat inmarmuriti si, pe multi dintre semenii nostri, i-au lasat cu multa durere in suflete, plangandu-si mortii. Da… sistemul nostru medical inca omoara si noi (ca natie) stam si asistam impasibili la aceste tragedii care se succed cu o incidenta infioratoare.

Continue Reading

Cursuri de inot pentru copii? Unde?

Cartierul in care locuiesc, desi bine cotat de multi, e destul de sarac in optiuni de activitati pentru copii. Atunci cand gasesc cate un loc care merita mentionat, stau pe ganduri inainte sa scriu.. asta pentru ca incep sa vina din ce in ce mai multi copii… Sunt cam egoista, nu? .. Sunt… avand in vedere faptul ca am descoperit multi furnizori de servicii in baza parerilor exprimate in online, sunt! Eu locuiesc in cartierul Bucurestii Noi, iar fiica mea iubeste apa…. si are si ceva tendinte de ingrasare, asa ca inotul este pentru noi o alternativa buna de a face miscare fara a forta copilul spre o activitate care nu ii place.  Pana acum, in topul preferintelor ei ramane pe primul loc experienta avuta cu  Anne Marie Bac despre care am scris in repetate randuri aici. Anne este intruchiparea expresiei „omul sfinteste locul”; orice ar face omul asta, nu are cum sa […]

Continue Reading