Saptamana aceasta Mariei i-a aparut si mult asteptatul dintisor cu numarul patru. 😀 … din cauza celor trei saptamani in care l-am tot asteptat incepusem sa intru putin la idei, dar nu suficient ca paranoia sa intre in scena – cel putin nu la acest capitol. Iesirea celui de al patrulea dintisor a urmat cursul „firesc” al simptomelor: agitatie, irascibilitate, plansete, un usor eritem fesier (care a trecut intr-o zi) … cam tot tacamul. Dar nici simptomele „fiesti” nu au reusit sa imi declanseze paranoia. 🙂 Episodul meu paranoic, a fost declansat de o pata maro-inchis pe care am observat-o pe dintisorul proaspat iesit, care, daca ma iau dupa simptomele descrise mai sus ce inca persistau, cred ca nu sparsese de tot. Vad pata, imi zic in minte ca e vre-o bucatica de mancare ramasa pe dintisor. Ma spal pe maini, dau cu degetul, verific iar, dar pata tot acolo […]
Am revenit; din nou!
Pauzele de bloggareala incep sa devina obisnuinta pentru noi. Am revenit. A fost frumos la Roma… sper ca toti ceilalti s-au simtit la fel de bine. Am avut noroc de vreme superba – soare, cald … ziua puteam sta chiar si in tricou. Ne-a deranjat vantul, seara … si cersetorii romani. E plin de ei. Si au exact aceleasi obiceiuri ca si acasa: daca nu le dai, te injura. Mi-a fost dor de Maria. Tare dor. Am lasat-o acasa cu un dintisor si am gasit-o cu doi! (Daria, tragem tare sa te prindem din urma!) … la cat e de maraita, cred ca mai iese ceva cat de curand. Nu stiu daca m-am stresat sau nu degeaba cu lasarea Mariei in grija bunicilor… unele lucruri le-as fi facut, cu siguranta, altfel. Acum trebuie sa o dezvat de tote deprinderile cu care nu suntem de acord… Jumatatea masculina a familiei noastre […]
Prima noapte alba
… a Mariei, in care eu am dormit… 🙁 Asa se manifesta pitica. Nu plange, nu doarme, doar se bucura. Si-i musai sa se bucure stand in fund, chiar daca nu are voie… Sa fie tot din cauza dintisorilor?? Nu am nici cea mai vaga idee! Dimineata mi-am varat degetutele in gurita ei sa iau la pipait gingiile, insa nu am gasit nimic nou… Ieri scriam despre odihna de care a avut parte taticul Mariei. S-a dus! 🙁 Aseara am rezistat pana la 1.00, si apoi mi s-a facut rau: greata, varsaturi si o durere crunta de cap. Concomitent cu debutul starii mele, s-a trezit Maria, si o data cu ea un domn tatic care nu mai stia spre care din noi sa se imparta. Am adormit… se linistise si Maria, dar ea a revenit asupra deciziei, si l-a tinut pe taticul ei treaz toata noaptea… Tatic, care a vrut […]
Am descoperit cauza
Lili, si Marius m-au cam bagat in sperieti cu stomatita. Asa ca m-am pus eu frumusel sa iau la puricat gurita Mariei; mai cu cantec, mai cu nervi, dar am reusit! 🙂 Limbuta curata, cerul gurii la fel… si un rest de covrig. Cel putin asa mi-am zis, si m-am apucat sa caut in gura copilului frumitura care a scapat ochiului meu vigilent – ea nu mananca paine sau covrigi, ci le molfaie; cand se inmoaie i le inlocuiesc. Si da-i si cauta, cauta… Maria se zbatea, eu nu reuseam sa mai ajung la locul cu pricina… si uite asa pana reusesc sa descopar ca frimitura mea era un coltisor de dintisor. 🙂 Maria are 6 luni, trei saptamani si un dintisor!!! 😀 …..ah, si sa nu uit si de data aceasta, de doua saptamani, zice „maammm”. 😀
Fluorul la bebelusi
Cu mult timp inainte de a o avea pe Maria, la o petrecere de burlacite, am aterizat in jumatatea de masa a mamelor, printre care se afla o stomatoloaga… si nu a durat prea mult pana s-a incins o discutie pe teme de bebelusi si stomatologie. Subiectul, administrarea fluorului la bebelusi. Recunosc ca vremea aceea nu m-a pasionat absolut deloc discutia, dar cum nu aveam de ales, am asistat la discutie. 🙂 Mamica-stomatolog a adus multe argumente pro administrarii de fluor la bebelusi, asezonand discutia cu explicatii foarte pertinente. Nu stiu cu ce impresie au ramas mamicile in urma acelei discutii, insa pe mine ma convinsese! 😉 In tipul sarcinii, am cautat mai multe informatii despre acest subiect, si am aflat astfel, ca este destul de controversat si ca multi medici pediatrii nu recomanda administrarea fluorului. Am abordat subiectul si cu doctorita Mariei, care, surprinzator, este pro-fluor, ba chiar mi-a […]
Cine a zis ca e usor?
E adevarat! Nimeni nu zice ca este usor sa cresti un copil… dar satisfactiile pe care le ai in noua calitatate, cea de parinte, merita orice! De cateva zile sunt epuizata. Psihic. Am ajuns sa ma bucur ca doarme…. Culmea e ca nu mai pot sa dorm nici noaptea de obosita ce sunt. Maraieli, tipete, balute…. nervi, durere, lipsa poftei de mancare… febra… cred ca asta e tot tacamul. Sper sa nu mai fie nimic in plus. Stam numai in brate, altfel urlam de ne stiu toti vecinii. Toate astea pana pe la 19-20, dupa care se linisteste subit si vrea sa se joace. Maine sau poimaine primim