E cand iubit, cand brutalizat… sau „decorat” cu site, oale, capace, mangaiat cu furculite, linguri, rigle…. totul menit pentru a ne testa limitele. Iar el rade… e tot un zambet cand o priveste pe sora cea mare. Te topesti de dragul lor. Inevitabil. Acum interactioneaza mai mult. El sta in fundulet si incearca sa ajunga la jucariile pe care domnisoara i le smulge din mana cu o viteza ametioare, numai pentru a le arunca mai departe de el… Dar il pupa si il mangaie; iar el nu plange… uneori o mai priveste dezamagit, iar ea rade triumfatoare. Si mie mi se rupe sufletul, zau. Nici o explicatie, pe nici un ton nu a avut efect… Nici o strategie… nimic-nimic. Interactiunile nu se limiteaza numai la gestica… deja vorbesc pe limba lor. 🙂 -Aaammmiimmm. maaammmaaamm. aaaaammmmm. – Bebi, mei-mei. pe’na nani-nani. Iiiii!! Bebi, pe’te!!! Nu. -Aaabbbbeeee. Ihhhnnn-ihnnn. – Asa… cupu’tu. papi! […]