Mutulica

Daca as fi avut parte de o astfel de evolutie lingvistica la Maria, probabil ca as fi fost deja de mult timp cu ea la un consult de specialitate. 🙂 .. cam asta de paranoica eram la primul copil. Acum, am invatat de la Maria sa accept realitatile: copiii chiar se dezvolta in ritmuri diferite. La un an si trei luni, Vladimir spune numai mama, tata, apa si pisu. Atat si numai cand are el chef. Nu ma impacientez. Stiu ca nu e „defect” si ca va veni o vreme in care va incepe sa turuie si nu o sa ii mai taca gura. 🙂 Pana atunci, ne jucam, chiuim, tipam, radem, mancam si dormim. Stiu ca sunt copii care la aceasta varsta spun sau fac mai multe; sunt altii care spun sau fac mai putine. La varsta aceasta nu exista genii sau insuficient dezvoltati. Acum sunt doar copii. Copii […]

Continue Reading

Fratii de varste apropiate – la joca

Traversam o perioada ceva mai dificila… e frumos sa fi parinte. E frumos sa ai doi copii. E si mai frumos atunci cand iti simti inima pleznind de dragoste pentru ei… dar e cumplit de greu atunci cand trebuie sa fi arbitru la fiecare intractiune dintre copiii tai. Nu ii poti separa, pentru ca nu e firesc… nu te poti dedica mai mult unuia sau altuia, pentru ca nasti rivalitati… Oricat de mult am incercat sa ii explicam, in toate modurile posibile, Mariei ca Vladimir are nevoie sa fie protejat putin mai mult decat ea… … zilele noastre se scurg asa: Indiferent ce facem sau ce nu facem noi, Vladimir iese mai mereu sifonat din toate interactiunile lor. De cele mai multe ori este ranit fara intentie, dar sunt si cazuri in care Maria ii face rau intentionat… putine, e drept, dar exista…. Ma doare sufletul… si suntem aproape epuizati… […]

Continue Reading

Rodajul de parinte

– Mama, Pisul! – Apa! Apica! – Pisul! – Papa! – A mamaia! -Pisul! – A mamimami. – Pisul! – A tata! – A mama! – Pisul! – A buca’tia! – Iau’t! – Lapte! – Pisul! – Pat! Totul a durat cateva ore… si s-a desfasurat pe fond de Vladi plangacios si suferind din cauza eruptiei dentare. Suntem zombi amandoi (si eu si Sorin)…. Vrem doar o noapte de somn. Una! … dar dorinta pare imposibila. E greu… Imi iubesc copiii, dar simt ca o iau razna. Imi vine sa vars de oboseala. Uneori chiar o fac. Sunt epuizata. Mainile imi tremura incontrolabil, iar gura imi este invadata de un gust metalic…  Ochii-mi sunt injectati si la fiecare clipire, ustura. Mintea mi-e inceata…. Mi-e ciuda ca sunt doar

Continue Reading

Vladimirul; la un an

Nume: Cojocaru Prenume: Vladimir – Ioan Data nasterii: 12.07.2011 „Functie”: fratele mai mic / cojocarul no. 2 Inaltime: 80 cm Greutate: 11 kg Clar nu am gasit reteta de facut copii „non-gigantici”! 🙂 …. dar totusi este ceva mai „slab dezvoltat” fata de Maria. … in schimb, la el mi-a iesit bine de tot reteta „poza mamii„. E picatura! Am artat unor persone poza mea de la un an si am primit, invariabil, aceeasi reactie: Vladimir! 🙂  

Continue Reading

Primii pasi Vladimiresti

Gata! Am bifat si „premiera” primilor pasi facuti fara nici un fel de sprijin. S-a intamplat Marti seara, cand am fost la Ikea. Cavalerul meu a luat-o la sanatoasa explorand micutul loc de joaca din zona restaurantului. 🙂 Aproape ca alerga dintr-o latura intr-alta a locului de joaca tragand cu bucurie de toate „zanganelele” de acolo, iar Maria il privea fericita si il aplauda. Normal, ca nu am apucat sa fac nici o poza si ca nu am imortalizat nicicum momentul. Eram prea ocupati sa ne bucuram si noi alaturi de ei, insa imaginea acelor clipe ni s-a intiparit adanc in minte, iar amintirea este nepretuita. Avem doi copii umblatori!  😀

Continue Reading

Micul Dirijor – stagiunea 2012

 Proiectul care ne face copii sa indrageasca muzica, a revenit. 🙂 Daca anii trecuti nu ati apucat sa ajungeti la reprezentatiile orchestrei „La Musica”, nu trebuie sa ii ratati! … iar daca ati fost deja, cu siguranta veti vrea sa ii revedeti! 😉 „La Musica” va asteapta in fiecare Sambata in parcul Kiseleff si in fiecare Duminica in parcul Bazilescu; intre 11:00 si 13:00. Ne vedem in parc? 🙂

Continue Reading

Creasta revine in forta!

Vladimir nu vorbeste (nimic in afara de mama si tata). Mananca, doarme si merge, tinaindu-se de mobila sau cu sustinere din partea noastra. … si cum mai devreme am povestit despre Maria, am zis ca e cazul sa nu fac discriminari si sa mai povestesc cate ceva si despre el… Voinicul mamii e un sensibilos. E afectuos si calm. Foarte calm. … dar si „fricos”. Cum da cu fundul de pamant, cum plange de sare camasa de pe el… si chiar nu ne-am purtat altfel decat cu Maria, care nu a reactionat si nu reactioneaza decat la lovituri cu adevarat serioase. Doarme bine. Nici macar cand e agitat din cauza dintilor nu ne da batai de cap. Mananca orice (ii dam) in cantitati ce pot concura cu usurinta portiile sora-sii. Nu sunt obisnuita sa fiu mama de copil calm si preacaut. 🙂 … si nici de copil atat de afectuos. […]

Continue Reading

Maria si patrupedul

… si nu e vorba de catelusul familiei, ci de Vladimir. 🙂 La finalul filmuletului se poate observa cum o ia la goana in patru labe. Mi-e drag de el de numai pot. 🙂  Maria nu ne-a dat ocazia sa trecem prin etapa patrupeda, asa ca acum ne bucuram pentru prima data de ea. Calitatea filmuletului, ca de obicei, lasa de dorit. Tot cu telefonul i-am filmat.

Continue Reading

Visand activ

 Week-endul trecut am evadat din Bucuresti. Fara pitici. Mi-a placut la nebunie mica noastra escapada… dar cel mai mult mi-a placut sa stau la baza partiei si sa ii privesc pe cei ce coborau cu maiestrie (sau nu) pe sub telegondola din Poiana Brasov. M-am bronzat! 😀 … Mi-am dat seama ca nu ma simt bine in calitate de privitor, si ca anul viitor e cazul sa incerc sa depasesc conditia celor 5 operatii pe care le am la picioare si sa pun din nou schiurile in picioare. Sau macar sa incerc cu placa. Desi m-as oftica sa nu mai pot schia. Echipamentul meu e nou-nout. Claparii mei cu amortizor de shocuri pentru genunchi abia daca au facut 2 coborari de partie. E nedreapta pauza prelungita pe care diversele evenimente din viata mea m-a fortat sa o iau… Sorin e si el decis sa invete. Dar vrea cu placa. Pobabil […]

Continue Reading