Noi nu avem „tara”. Nu am avut nici eu in copilarie, nu au nici copiii mei. Sunt bucuroasa ca avem ocazia uneori sa ne vizitam prietenii la „tara” lor. .. Iar cei mici sunt mega incantati. Alearga in bataturile oamenilor de zici ca sunt cel putin stapani acolo si se baga in mijlocul animalelor de zici ca s-au nascut cu ele langa casa. Mie imi e teama de animale, recunosc. Ei nu simt decat bucurie.
A meu! Extrageri, recomandari si pregatiri de week-end
Azi este una din acele zile in care am nevoie de de un car de energie… Dap, iar ma oftic ca nu s-au inventat acumulatorii pentru mame. Printre roabe pline de pamant, printre cofraje si pregatiri pentru turnarea betonului, cu mainile anchilozate de febra musculara si pline de bataturi, va fac cunoscute numele celor 3 castigatoare ce vor fi premiate de Varta: .. iar participantele, in ordinea inscrierilor au fost: 1. Loredana Manz 2. Gabriela Anton 3. Cristina Popescu 4. Paduraru Doinita 5. Simona Vrajitoriu Recunosc ca ma asteptam la mai multe inscrieri. Prea putine dintre voi sunt mame mereu gata de actiune… nu cred asta… Pun slaba participare pe seama unui moment greu… Sper ca a trecut. Sper ca ati reusit sa va gasiti metoda optima de energizare, dar daca inca mai cautati, recomand sa urmariti actualizarile zilnice de pe aceasta pagina. Pentru mine sunt inspirationale si reusesc sa […]
Tinutul de mana
O facem sa le oferim siguranta sau sa ii tinem sub control…. Insa trebuie sa fim constienti de raul pe care li-l putem face fara voia noastra: Si nu doar tinutul de mana poate face rau, ci si banalul leganat al copilului in timp ce un adult il tine de o mana si altul de cealalta, sau „avionul”.. sau orice alta joca care presupune smucituri sau manevrarea brusca a membrelor celui mic. Sunt sigura ca cei ce aveti deja copii mai marisori si nu ati avut parte de astfel de probleme, veti mustaci in barba gandindu-va ca exagerez. Ei bine, nu o fac. Sau cel putin eu asta cred. Stiu cazuri de copii cu membre dizlocate in joaca… Pura joaca. Si, spre rusinea mea, nu le-am refuzat copiilor mei aceasta joaca pana acum… M-am jucat cu ei cu grija si cu teama deopotriva. Cunosc riscurile, dar totusi sper sa nu […]
Gata de actiune? Varta te premiaza.
Nu stiu altii cum sunt, dar eu una am intrat in “zodia haosului” de cand am devenit mama. E distractiv si exasperant, e inaltator si frustrant, e frumos si greu… E o viata plina de extreme. Uneori frumoase, alteori nu… dar partea buna este ca raman numai amintirile clipelor frumoase. Am povestit saptamana trecuta despre evenimentul organizat de Varta si va promiteam o poza cu mine. Nu-i doar cu mine, iar alaturarea de Bogdana ma dezavantajeaza clar, dar, asta e… natura nu a fost darnica cu toti. 🙂 E una din pozele cu mine care imi plac. Iar eu ma impac greu cu imaginea mea. Nu imi plac kilogramele in exces sau radacinile parului nevopsit… imi place starea mea de spirit. Dupa o zi intreaga petrecuta la birou si la activ avand (inca) o noapte dormita pe bucatele, chiar radiez (mi-au murit laudatorii). Oboseala era acolo (doar era ora 20:00), […]
Dar eu am voie sa nu mai pot?
Vineri, Forfecutsa intreba pe facebook daca are voie sa nu mai poata.. azi am citit o postare emotionanta la Ea (si Ea)… V-am lasat link pentru ca merita citita. Nu sunt de ignorat nici comentariile la postarea forfecutsei… E firesc si normal sa nu mai poti. E firesc sa te lasi coplesit, dar suficient cat sa iti incarci iar bateriile. M-am “plans”destul la viata mea… poate prea mult, dar nu am exagerat. Am fost sincera. De multe ori m-am simtit prost dupa ce reciteam textele… ma simteam vinovata fata de copiii mei. Sper sa nu ma acuze ca am fost sincera. E greu sa recunosti ca nu mai poti. E greu sa recunosti asta in fata mamelor pentru care mamicia e o a doua natura. E greu. E greu sa nu dormi nopti la rand. E greu sa alaptezi cu rani la sani. E frustrant sa nu ai lapte sa […]
Mama cu norma intreaga – primul week-end
In general, imi imparteam timpul petrecut cu cei mici astfel incat sa le ofer intreaga mea atentie… adica separat. … iar atunci cand trebuia sa merg undeva cu amandoi copiii, nu plecam niciodata singura. Pana week-endul acesta. Sambata mi-am luat inima in dinti si copiii in masina si am plecat spre Orhideea Spa pentru a afla mai multe despre YouSee, BluParty… si minunatele terapii oferite de Orhideea Spa. Aici a fost usor. Am avut ajutor din partea celor de la BluParty si White PR. 🙂 … ei s-au ocupat de entertainment pentru cei mici, iar eu am petrecut cateva ore minunate in compania mamelor bloggerite. Sambata dupa amiaza am scos piticii afara.. ne-am plimbat putin in jurul casei si am revenit in curte sa ne jucam. Duminica dimineata am fost pentru prima data cu ei la Zurli. Si prima data cu amandoi si singura. Mi-a fost teama, au fost momente […]
De ce-uri
– Maria, vrei sa mergi Duminica la teatru? – hmmm.. Ce teatru, mamico? – Scufita Rosie. – Mie ma pace albastul. – Albastrul e o culoare frumoasa; la fel si rosul, iar Scufita din piesa la care mergem e Rosie… Si de data aceasta va merge si Vladi cu noi. – Nu vreau sa merge Dadinir! – Maria, dar el a crescut si acum ii face si lui placere sa petraca timp cu noi, iar mie imi place tare mult cand sunt cu amandoi. – Te iubesc, mami! – Si eu va iubesc pe amandoi. – Nu vau a teatu. – Bine, atunci voi merge impreuna cu Vladi. – Nuuuu! Cu mine! – Bine, vom merge toti trei. – Auzi, mamico, da’ de ce megem a teatu? Ce ma tebuie mie cuturalizare?! … Ai dreptate, Monica… e energie pura! 🙂 Mi se intampla din ce in ce mai des sa […]
Fratii de varste apropiate. La joaca
Intre piticii mei e o diferenta de numai 1 an si 3 luni. Uneori am impresia ca e mai mult, alteori ca e mai putin… Pana nu demult se juca fiecare in legea lui, iar scurtele momente in care interactionau direct se lasau cu tipete si urlete… Acum, la cei 3 ani ai Mariei si la 1 an si 9 luni ale lui Vladimir, copiii mei au inceput sa se joace impreuna. Uneori frumos, alteori brutal, dar chiar si atunci sunt putine momentele in care isi fac rau voit… In momentele frumoase, se joaca cam asa: E drept ca in urma lor ramane un dezastru de nedescris, dar sunt fericita ca interactioneaza. 🙂 … momentele in care joaca lor degenereaza nu le am inregistrate .. decat in memorie. In ultimul timp accidentarile sunt din ce in ce mai periculoase, asa ca nu am timp sa imortalizez momentul; trebuie sa […]
Cojocarii din Tara de Nicaieri
Maria ne dadea pe toti cu praf magic ca sa putem zbura mai repede sa il atacam pe bunicul-capitan-Hook; Vladimir, inaripat de praful magic presarat de sor-sa, zbura spre Hook purtat in bratele mele.. am ajuns la Hook-ul nostru ce statea pe canapea. Ajunsi acolo, Maria tabara pe Hook, iar eu i-l arunc la propriu pe Vladimir in brate, inverzindu-ma. Am zis doar un „au!”. Obisnuiesc frecvet sa ma lovesc de acel picior de canapea, asa ca asteptam sa se mai domoleasca durerea, sa pot calca… Timp in care toti 3 eram concentrati pe atacul asupra bunicului-Hook. Eu am abandonat lupta si am avut curiozitatea sa imi dau jos soseta…. Sangele tasnea, degetul era deja umflat si vanat, iar unghia mai statea atarnata doar in radacina. Un peisaj deloc frumos. Instinctiv, am apasat pe unghie… cred ca incercam sa o „lipesc” la loc. In zadar. M-am imbracat si am plecat […]
Joaca de oameni mari
Mi-am inceput anul jucandu-ma. La propriu. In noaptea de Revelion ne-am jucat pana la 6 dimineata. … Desi am 31 de ani nu am mai avut parte de o astfel de experienta pana acum. Dixit, rules! … cum bine spunea un alt participant la joc. Si daca tot am inceput anul in joaca, se pare ca voi continua sa fac asta tot anul. Cred ca ati vazut zilele acestea pe facebook statusuri continand urmatorul mesaj: „Primele cinci persoane care comentează la acest status vor primi de la mine, cândva în acest an calendaristic, un cadou – poate o carte, brosa, inel , cupcakes / muffins, sau muzica – o surpriză! Nu va fi probabil nici un avertisment și se va întâmpla cand imi va trece prin cap. Se baga cineva? Aceste cinci persoane trebuie să posteze aceeași ofertă pe peretele lor de FB. Oh, și pentru a primi surpriza promisa, […]