Vecine, draga vecine.

vecini

– Vecine, ai sa-mi dai si mie o cana de zahar? Cati dintre voi nu ati auzit macar o singura data aceasta intrebare in copilaria voastra? Fie ca era vorba de o cana de zahar, de sare, de ulei, o scula mentru mesterit prin casa sau de te miri ce altceva, cand iti lipsea ceva din casa, salvarea era la vecini. Tot cu vecinii imparteai un blid de mancare sau o prajitura de casa… Vecine! era cel mai des uzitat apelativ pe care il auzeam in copilaria mea… De cate ori nu am batut la usa unui vecin cu un blid aburind: „M-a trimis mama sa va aduc asta”… si de cate ori nu am

Continue Reading

Copiii dusi si adusi

Nu cred ca e o surpriza pentru nimeni ca vietile ni se deruleaza in ritm fast-forward. Suntem mereu pe fuga, mereu pe drumuri. Multe dintre aceste drumuri au ca tinta scoala copiilor sau un eveniment dedicat lor, un atelier, un curs… Noi folosim aproape in exclusivitate masina. E mai comod, mai rapid, ne ofera o independenta mai mare. In plus, zona in care locuim nu e foarte bine conectata de restul orasului prin mijloacele de transport in comun, asa ca masina e chiar o necesitate. Uneori necesitatea se mai strica si astfel esti obligat sa apelezi fie la mijloacele de transport in comun, fie la un taxi. Asta s-a intamplat zilele trecute cand tatalui meu i s-a stricat masina in fata scolii Mariei. A fost sa o ia si nu a mai pornit. Cu masina stricata si cu Maria de mana nu a avut timp sa stea sa incerce sa […]

Continue Reading

Sanatatea lor. Dorinta mea cea mai arzatoare.

Anul acesta a fost un an cu destul de multe incercari pentru ei… Au trecut prin multiple infectii streptococice, viroze, otite, o pneumonie Vladimir si doua Maria si multe episoade de febra mare (39-40) fara cauze determinate (bazate pe examinari multi-disciplinare si analize de laborator).  Cu exceptia penumoniilor toate au fost recurente… in ultimii 3 – 4 ani au fost multe zeci de astfel de episoade. Am imbatranit accelerat cu fiecare astfel de episod prin care au trecut.  Imi este teama sa numar cate doze de antibiotic au luat in acesti ani sau de cate ori au fost radiati. In primavara, dupa prima lor pneumonie m-am panicat. Rau. Ii vedeam ca sufera si nu puteam sa ii ajut. Imi venea sa ii bag intr-un glob de sticla.. sa ii pot proteja. Le-am facut (la cerere) analize peste analize si toate erau ok. Le-am testat inclusiv imunitatea si totul a fost […]

Continue Reading

Prima luna de prima scoala

A trecut multa vreme de cand nu am mai scris nimic… s-au intamplat atat de multe incat nici nu stiu de unde sa incep… Aleg sa povestesc despre prima luna de scoala a Mariei intrucat imi doresc ca acest moment sa nu se piarda… Fata mea, unul dintre cei mai dezinvolti copii din cati cunosc… exagerat de dezinvolta uneori. Astepta prima zi de scoala cu nerabdare. Am reusit sa o implicam in decizia de alegere a scolii si astfel am crezut ca ii va fi mai usor stiind ca este alegerea ei (insuflata de noi, dar astea sunt detalii). Toata vara si-a facut planuri si vorbea necontenit despre scoala… si a venit si ZIUA… Pe drumul spre scoala a fost usor abatuta dar si-a revenit repede cand a ajuns la locul de joaca din incinta scolii; noi eram mai mult melancolici dar si putin emotionati. Nu cred ca poti ramane […]

Continue Reading

Aniversari negre

…Astazi s-au implinit 6 ani de la incendiul ce a avut loc la maternitatea Giulesti. Incendiu in care si-au pierdut viata 6 nou-nascuti si alti cinci au fost raniti. Atunci, pentru prima data mi-am strans copila de nici 5 luni in brate si am fost ingrozita cand am realizat in ce tara va creste… Am tot sperat ca in afara de condamnarile de fatada, sistemul medical romanesc isi va fi invatat lectia… dar nu a fost asa. Atunci, in seara zilei de 16 August 2010, am constientizat declinul sistemului medical romanesc, si acela a fost dor inceputul unui lung sir de tragedii. Tragedii care ne-au lasat inmarmuriti si, pe multi dintre semenii nostri, i-au lasat cu multa durere in suflete, plangandu-si mortii. Da… sistemul nostru medical inca omoara si noi (ca natie) stam si asistam impasibili la aceste tragedii care se succed cu o incidenta infioratoare.

Continue Reading

Cursuri de inot pentru copii? Unde?

Cartierul in care locuiesc, desi bine cotat de multi, e destul de sarac in optiuni de activitati pentru copii. Atunci cand gasesc cate un loc care merita mentionat, stau pe ganduri inainte sa scriu.. asta pentru ca incep sa vina din ce in ce mai multi copii… Sunt cam egoista, nu? .. Sunt… avand in vedere faptul ca am descoperit multi furnizori de servicii in baza parerilor exprimate in online, sunt! Eu locuiesc in cartierul Bucurestii Noi, iar fiica mea iubeste apa…. si are si ceva tendinte de ingrasare, asa ca inotul este pentru noi o alternativa buna de a face miscare fara a forta copilul spre o activitate care nu ii place.  Pana acum, in topul preferintelor ei ramane pe primul loc experienta avuta cu  Anne Marie Bac despre care am scris in repetate randuri aici. Anne este intruchiparea expresiei „omul sfinteste locul”; orice ar face omul asta, nu are cum sa […]

Continue Reading

Wish list de copil

Am mai scris si in trecut, copiii mei sunt tare diferiti atunci cand vine vorba de dorinte… Maria este in continuare o visatoare cu capul in nori dispusa sa renunte la orice pentru o clipa „magica” de care, de multe ori, nici macar amintirea nu mai ramane…  Si totusi nu se invata minte… desi o vad ca incepe sa inteleaga si chiar pare sa regrete anumite alegeri, atunci cand se vede pusa in  fata unei noi alegeri, uita de tot si risipeste banii pe chestii efemere. Vladimir, devine din ce in ce mai practic; dorintele lui sunt din ce in ce mai precise … si mai tehnice. 🙂 Daca Maria isi doreste papusi, el cele o trusa de biti (cred ca asa se scrie 🙂 ) sau un cric. Daca Maria isi doreste petreceri la care sa invite jumatate de oras, el se multumeste cu un gratar in familie, dar […]

Continue Reading

Idei de petrecere a zilei de 1 Iunie alaturi de cei mici

Imi amintesc cum asteptam in copilaria mea ziua de 1 Iunie.. cat de entuziasmata eram… E drept ca pe vremea mea evenimentele dedicate copiilor erau atat de rare incat 1 Iunie era cu adevarat un motiv de sarbatoare. Desi acum evenimentele pentru copii nu mai sunt o raritate, Ziua Copilului este celebrata cu fast si anul acesta in Bucuresti.. chiar daca nu este #1iuniezilibera. In cazul in care nu v-ati facut inca planuri pentru astazi, am pus cap la cap pentru voi o lista cu cateva dintre evenimentele ce se desfasoara Miercuri 1 Iunie in Bucuresti (si in apropiere). Am selectat doar acele evenimente care mi-au parut cu adevarat interesante si care nu necesitau inscriere prealabila (cu exceptia concursului de desene pe asfalt care imi pare interesant doar si de privit). Ordinea este complet aleatorie si nu reprezinta clasamentul preferintelor mele. 1. Copiii Coloreaza Viata   Cel mai mare eveniment de […]

Continue Reading

Incep sa redevin parinte prezent

Timp de aproape 1 an si jumatate nu am fost foarte prezenta in viata copiilor mei… nu ma mandresc cu asta si da, stiu ca am avut de ales… aparent. Motivul prezentei mele fugitive in viata lor a fost jobul.. joburile. Acum sunt la al treilea job (in 9 luni) si pot spune ca abia acum am gasit echilibrul perfect intre viata personala si cea profesionala. Nu a fost deloc o alegere grea sa las in urma un job sau sa renunt la anumite beneficii in favoarea TIMPULUI petrecut langa familie, dar nici foarte usoara… Dupa toata aceasta experienta, am aflat despre mine ca familia este totul meu! Oamenii care au cunoscut-o pe cea care eram acum 10 ani ar putea fi surprinsi, dar pentru mine firescul in care am crescut este familia; implinire mai mare nu am gasit. Experienta aceasta m-a secat emotional. Sufeream ca nu pot fi langa […]

Continue Reading

Campam! Campam?

Am gasit aceasta postare uitata printre ciorne… sta de aproape 3 ani acolo… Mi-a facut placere sa imi amintesc ce emotii am avut inainte de prima noastra aventura cu cortul… Cum plecarea e programata dupa job, ne-am ocupat ieri de ultimile cumparaturi si de bagaje. Ba chiar am si aranjat o parte din ele in portbagaj. 😀 … sa nu radeti!

Continue Reading