Casa in care locuim a „crescut” pe langa casa in care am copilarit – casa bunicilor mei. A fost o extindere cu etajare si mansardare. Cum gaze in cartier nu au aparut decat dupa revolutie, casa a fost incaliza cu sobe cu lemne, iar apoi cu gaz. La vremea la care tata s-a apucat de constructie, bunica mea a insistat sa pastram o soba, macar una – in camera ei. Pana ieri nu i-am vazut utilitatea, ba chiar o bodoganeam pe bunica pentru insistenta ei de a pastra ceva inutil. Dar inutilul a devenit tare util atunci cand am avut gazele oprite de la 7 la 14. 🙂 La gerul de ieri am fi tinut-o pe Maria infofolita in casa, caci un simplu calorifer electric nu ar fi facut fata. Si asftel dupa aproape douazeci de ani, am avut ocazia sa reaud lemne trosnid in soba care dogorea si incalzea astfel 3 din cele cinci […]