Superman mergea la brat cu Scufita Rosie iar Wonder Woman si Spider Man vegheau asupra lor. ..Cam asa vom arata noi maine, la petrecerea de Revelion. 🙂 .. daca totul va merge bine… si daca imi gasesc o rochie rosie.. si daca ajung sa iau costumul de Spider Man de la minunatele noastre gazde care ne imprumuta si costum.. si daca ajunge Sorin sa ridice costumul lui si pelerina mea de la firma de inchirieri, cu care astazi am luat contactat pentru prima data, iar maine costumele vor fi gata pentru a fi preluate. Voi cum stati cu pregatirile pentru petrecerea de maine?
Acum stiu care imi este limita; ca mama.
24 Decembrie este ziua fatidica. Trei ani si noua luni am reusit sa imi mentin calmul in toate situatiile limita in care m-au pus. Pe 24 Decembrie am cedat. Conform „planului” Sorin trebuia sa fie liber in acea zi. Au intervenit chestii de ultim moment si nu a fost. La fel ca anul trecut si ca anul de dinaintea anului trecut si ca anul de dinaintea celui de dinaintea anului trecut .. samd. Conform „planului” eu trebuia sa am toate cumparaturile facute pana pe 24 si curatenia trebuia sa fie gata. Nimic nu a mers conform „planului”. Dar nimic. In consecinta, la primele ore ale diminetii m-am apucat de curatenie, purtand copilul de 8 luni in carca (cu Manduca) si impleticindu-mi picioarele de cel de 2 ani si jumatate si de cea de 3 ani si 9 luni. A fost greu, dar m-am descurcat. La pranz era gata ordonatul jucariilor […]
Metrul IKEA doborat! Dubla II
Se pare ca doi ani si cinci luni este varsta la care copiii mei reusesc sa atinga bariera celor 94 de centimetri impusi de IKEA pentru accesul la locul lor de joaca. Pe 28 August 2012, Maria intra triumfatoare in incinta locului de joaca de la IKEA. Pe 28 Decembrie 2013, Vladimir a atins si el pragul celor 94 de centimetri si a pasit triumfator in incinta locului de joaca in uralele sora-sii care striga cat o tineau plamanii: „Ai crescut, micutule! Ai crescut mare!” Parca nu ii venea sa creada ca e adevarat atunci cand i s-a permis sa intre in incinta locului de joaca… Pasea temator, uitandu-se in ochii supraveghetoarei, asteptand parca sa fie tras inapoi. Cand si-a dat seama ca nu il va da nimeni afara, a fugit direct in incaperea cu bile si a plonjat fericit printre ele! Greu s-a lasat scos de acolo la expirarea […]
Viata la tara
Noi nu avem „tara”. Nu am avut nici eu in copilarie, nu au nici copiii mei. Sunt bucuroasa ca avem ocazia uneori sa ne vizitam prietenii la „tara” lor. .. Iar cei mici sunt mega incantati. Alearga in bataturile oamenilor de zici ca sunt cel putin stapani acolo si se baga in mijlocul animalelor de zici ca s-au nascut cu ele langa casa. Mie imi e teama de animale, recunosc. Ei nu simt decat bucurie.
Craciun fara colindatori
Nu sunt Grinch. Din contra. Imi place Craciunul, imi plac colindele, imi place sa primesc colindatori…. doar ca in cartierele de case (cel putin in cel in care locuiesc eu), colindatorii nu prea vin. Imi amintesc cu drag de anii copilariei mele in care mergeam la colindat imbracata in port popular si de grupurile de colindatori pe care le primeam cu bucurie in zilele din preajma Sarbatorilor. De cand ne-am mutat la curte, magia a incetat. La case nu vin colindatorii. Probabil e mai frig… probabil le este teama parintilor sa ii lase pe cei mici, desi nu inteleg de ce nu ii insotesc ei. Copiii au asteptat cu sufletul la gura sa sune soneria. Si nu a sunat. Au fost chiar dezamagiti. Stiu ca multi dintre pritenii mei virtuali s-au „plans” prin intermediul retelelor de socializare de „exodul” colindatorilor. Eu nu mi-am dorit decat sa vina. Puteau fi rromi, […]
Justitiara in actiune
Pe drum spre casa conduceam robotic si pana imi dau seama ca am trecut pe langa un grup de adolescenti ce bateau un pusti cam de aceeasi varsta cu ei. Ma trezesc din amorteala si privesc in retrovizoare incercand sa imi dau seama cat de grav e. Era destul de. Pustiul-tinta incasa pumni si picioare mai ceva ca la un meci de box. Era o lupta de strada in toata regula. Ma uit pe strada.. destul de goala. Putinii trecatori, intorceau capul. Nu am putut sta degeaba. Am intors repede masina si am oprit langa ceata de pusti ce se bateau. Am inceput sa strig la ei, dar nu pareau sa ma bage in seama. .. cel putin pana nu am inceput sa ii amenint cu.. telefonul. I-am amenintat ca sun la politie… s-au uitat usor sictiriti la mine, dar nu se opreau din carat pumni si picioare. Mi-a fost […]
Femeie la volan; RCA
Nu m-au deranjat nicodata glumele facute pe seama soferitelor…. Unele au fundament :), dar totusi ma enerveaza statisticile!! Ma enervez atunci cand glumele interfereaza cu realitatea mea si ma forteaza sa scot mai multi bani din buzunar. De ce trebuie sa platesc eu RCA mai scump decat un barbat?! Sorine, pastreaza-ti masina, te rog! .. Cu numele. 🙂 E mai sanatos pentru bugetul familiei! 😉 Chiar sunt curioasa cum e in alte tari… mai ales in alea in care politele RCA sunt nominale. Cat cantareste in pretul acelor polite sexul conducatorului auto si cat cantareste istoricul daunelor? Mno, daca voi stiti, sa imi ziceti si mie. La voi in familii pe numele cui ati inmatriculat masina/masinile?
Craciun fericit!
Inca este Craciun. Teoretic. Sunt sigura ca cei ca mine care muncesc la pe 27 nu vor fi de aceeasi parere. Totusi, astazi este a treia zi de Craciun. Craciun fericit! Sper ca ati petrecut frumos alaturi de cei dragi. Noi am facut-o. Am avut parte de inca un Craciun minunat alaturi de familie. I am a „Craciun person” si nu mi-e rusine cu asta. 😉 Craciunul nostru in imagini:
Reduceri si cadouri cumparate din timp
Va povesteam acum ceva vreme ca am devenit client ING. Inca ma pup de fericire. 🙂 Multumita lor, am reusit sa cumpar din timp toate cadourile pentru cei mici. Adica de cca. 2 saptamani. Si cu 30% reducere fata de preturile deja reduse de la raft. Asta pentru ca am platit cu cardul ING. Promotia s-a desfasurat in magazinele Cora dar a incetat in 5 Decembrie. Si eu am aflat de ea abia cu o zi inainte de a lua sfarsit. Dar am aflat. Si Mosul a reusit sa mai pastreze ceva bani in buzunar. 😀 E bine sa faci lucrurile din timp! .. Zisei eu in timp ce ma cuibaresc mai bine pe canapea, tastand cu o mana si cu cealalta tinand cana de ciocolata calda…. E primul an in care nu imi petrec zilele de dinaintea Craciunului alergand disperata dupa cadouri, luand in piept traficul infernal din oras […]
Standarde. EA
De cand i-am devenit mama Mariei, am privit mai mereu „standardele” cu ati ochi decat normali… La inceput priveam la standarde cu teama, apoi am invatat sa le ignor, apoi m-am alarmat si iar am incercat sa educ sa le ignor. Acum ma amuza. Rad. Dar oare este rasul meu? Maria are 3 ani si 9 luni si masoara 118 cm, cantareste 18 kilograme si poarta masura 29 la picior. E un soi de sora lu’ Fat Frumos. Creste in nici 4 ani cat altii in 6-7. Recunosc ca ma sperie putin perspectiva cautarilor de pantofi masura 40 pentru un copil de scoala generala. :)) Imi alunga si mie cineva norisorii? 🙂 Incurajari, va rog!