Locuiesc intr-o zona… nu foarte selecta. Cartierul meu este „poarta” intre periferia Bucurestiului si satele invecinate… In multe privinte, am de ce sa ma simt ca la tara… Am incetat sa mai sper la existenta unui magazin mai rasarit in zona… si nu ma mira toate buticurile aprovizionate din Europa care apar si dispar intr-un ritm alert… nu ma mira nici pirandele parvenite, care nu reusesc sa isi tradeze conditia si nu rezista sa nu intre fermecate in buticurile acestea…. Pentru mine, imaginile acestea sunt obisnuite… Speram, ca o data cu emanciparea cartierului prin deschiderea unui Carrefour, sa mai pice si un magazin mai de soi in galeria comerciala a magazinului… N-a fost sa fie. Singurul magazin de haine din galerie afiseaza in vitrina niste rochii plasticoase si kitschoase, in niste culori turbate, dar in nuante neon. Bleah! M-am gandit ca e targetat pirandelor si celor din satele invecinate . […]