Probabil ca s-a vazut in pozele facute ieri ca Maria are o freza oarecum bizara… Nu e o tunsoare avangardista… Ci rezultatul unei prime tunsori la coafor. Nu e un salon cu pretentii, ci unul de colt de strada din margine de Bucuresti… dar nu din cauza asta a ajuns fii-mea ciuntita, desi recunosc ca la capitolul coafeze nu stau prea bine… dar nici asa dezstre nu lasa in urma. 😉 De ce am dus-o la coafor? … pai nu am plecat de acasa cu gandul asta. Am fost sa ma pensez si am luat-o si pe Maria cu mine….. Nu e prima data… dar acum s-a suit singura scaun si a asteptat. A fost incantata atunci cand fetele au venit si au inceput sa se joace cu parul ei, incercand sa i-l impleteasca… asa ca le-am rugat sa ii taie bretonul. Oricum trebuia sa o fac si mi se […]
Zapadaaa!
Tanjind dupa ce nu avem, ne-am dorit zapada. Ca multi altii, dealtfel… doar ca acum, unora nu le mai place. Vor caldura… iar cand va fi canicula se vor gandi la iarna… 🙂 Asa se intampla mereu. Noi nu ne plangem. Intr-o oarecare masura ne place. Nu ne place insa ca semenii nostri mor inghetati, sau sa drumurile devin impracticabile, sau ca statul este mereu luat prin surprindere de nameti… si ca abia acum, le-a venit „ideea geniala” de a planta copaci pe marginea drumurilor…. sau ca este a doua saptamana in care gunoierii nu au mai ajuns sa ridice gunoiul… Se anunta un week-end greu… cu multa zapada si drumuri blocate. Sper sa reusim totusi sa ajungem cu Maria la atelierele la liber organizate de Lumea lui Momo. M-am indragostit deja de idee. Sunt sigura ca Mariei ii va placea… si sper sa reusim sa ne gasim si o […]
Sssst! Vorbeste Vladimir!
… de fapt gangureste, se joaca si isi descopera mainile… 🙂 Atunci cand am trecut prin aceste experiente cu Maria, ma minunam… acum le savurez. 😉 Mamamama. Tatata. La vremea Mariei, jubilam ca ne striga copilul… acum stim ca sunt gangureli involuntare si in deplina necunostinta de cauza. 🙂 … dar tot ne place sa le savuram. 🙂
Permis de condus sania
N-am! Si saraca Maria a simtit pe pielea ei acest lucru si iarna trecuta, dar si iarna aceasta. 🙂 Norocul a fost insa de partea noastra, deoarece nu au fost decat rasturnari (una anul trecut si una anul acesta); nu a fost nimeni ranit. Manevrele facute de mine in incercarea de a trece printr-o zona cu denivelari, s-au soldat cu rasturnarea saniei si cu ocupanta acesteia cazuta in troiana. 🙂 Culmea, culmilor e ca eu eram cu fata la sanie, dar nu am reurit sa intervin in timp util pentru a impiedica rastogolirea pe zapada. Dupa „patanie”, Maria mi-a luat permisul de condus sania: s-a uitat senina la mine si aratand sania cu degetul imi zice: Tata! Bada tata! Bada inseamna zapada. Zapada chiar naste monstri, iar eu sunt unul dintre ei. 🙂
I love doodle bugs!
Il cheama Doodle Bugs Arrownd We Go. A fost dragoste la prima vedere. Si nu, nu l-am cumparat… e numai 689 lei… dar visez la el… 🙂 Daca l-as fi vazut inainte sa nasc, il luam fara sa mai stau pe ganduri.. dar acum Vladimir e marisor si nu stiu cat il va utiliza la capacitate maxima… iar numai pe post de masuta de activitati mi se pare exagerat de scump… Pana ne dam seama daca vrem sau nu sa il cumparam… va las si pe voi in visarea mea…. 🙂
Escalada reusita
La 1 an, 10 luni si 3 zile, Maria a reusit sa escaladeze tarcul! … si, cum era de asteptat, a aterizat direct in cap. Pana acum, am reusit sa o facem sa inteleaga ca singurul mod de iesire din tarc este ca unul dintre noi sa o ia in brate, in caz contrar fiind posibil sa cada si sa se loveasca. Astazi a ales sa ignore avertizarile noastre. Am aflat asta de la o bufnitura urmata de plansete. Eu ii dadeam lui Vladimir sa manance…. L-am lasat pe saracul Vladimir nehranit in patut si am fugit sa verific copilul cel mare. S-a lovit, dar nimic grav. Plansetele au fost numai de la sperietura. Am rasuflat usurata! 🙂 … cum am fost feriti de rostogoliri din pat in bebelusie, am zis ca evenimentul, desi banal, merita consemnat. Este primul care ne-a dat palpitatii. 🙂 Sper, sincer, sa nu se mai […]
Dragostea-i mare
Dragostea Mariei pentru cort, se pare ca nu este un foc de paie. 🙂 Este in continuare fericita sa se joace in cort, ba chiar a inceput sa ni-l ceara si pe Vladimir acolo. Sa ni-l ceara e mult spus… vine si incepe sa traga pur si simplu de el, iar daca el e deja pe podea, incearca sa il tarasca pana in cort. 🙂 Daca intervenim, incep proteste verbale (urlete si tipete) care nu se incheie pana cand Vladimir nu este pozitionat in cort. 🙂 Asa cum se vede in poze, invitat de onoare in casuta lor este, mai tot timpul, dolo (urs, in dulcele grai marioresc). Maria ar sta numai acolo… aseara chiar a si adormit acolo… si nu ca ar fi apucat-o somnul la joaca, ci pentru ca acolo si-a dorit ea sa doarma… si cum Vladimir dormea, a trebuit sa stau eu acolo cu ea sa […]
Cum sa dezbraci un… tip, in 30 de secunde.
… nu conteaza ca nu l-a mai vazut in viata ei… sau ca nu avea nici 5 secunde de cand intrase pe usa oficiului postal atunci cand l-a luat in primite. A tabarat pe el si a inceput sa il dezbrace. 🙂 … totul s-a intamplat sub privirile amuzate ale parintilor si ale celor care stateau la coada… ca deah, oficiu postal fara coada rar se mai gaseste in Romania. … Maria, la 1 an si 10 luni….
Jucarii, gelozii si accidente
Citeam acum ceva vreme la Bogdana ca Radu (mezinul) se joaca cu jucariile lui David (mijlociul) si incepusem sa imi fac griji pentru Vladimir. Nu mi-a trebuit mai mult de cateva saptamani cu amandoi acasa pentru a-mi da seama ca jucariile sunt motiv de disputa intre frati, iar cand diferenta de varsta intre acestia este mica, disputele risca sa degenereze…. Inca nu e cazul la noi, dar simt ca nu mai e mult pana acolo… iar postarea Carlei in care am vazut jucariile transformandu-se in veritabile arme albe m-a cam pus pe ganduri… Vladimir e mic. Nu are nici o sansa in fata Mariei. E deposedat cu viteza luminii, dar creste.. si incepe sa riposteze. Are deja o miscare castigatoare: trasul de par, „priza” din care Maria inca nu a gasit iesirea. 😉 Nu sunt tot timpul asa.. exista si momente in care Maria ii aduce diverse jucarii, iar el […]
Renuntarea la scutece de unica folosinta
Tara arde si Maria mea… se indragosteste de reductor. 🙂 Cu olita nu am avut sorti de izbanda… s-au placut, s-au urat, s-au placut din nou… dar niciodata nu cerea la olita. Nu am fortat-o… am tot sperat sa se produca „minunea”. Dar nu s-a produs. Prin vara, am avut cateva zile in care am tinut-o mai mult fara scutec… dar nimic; era prea mica. Cand a mai crescut, nu am mai fost capabila sa ma ocup de ea, asa ca ne bazam in continuare pe „pampersi”. … pana acum vre-o saptamana. Simtindu-ma mai bine, incepusem sa rumeg ideea de a incerca sa o tin prin casa fara pampers, doar ca al meu consort nu a fost receptiv la acest gand… nu pe timp de iarna… asa ca am renuntat la idee….. DAR, saptamana trecuta am fost intr-o vizita iar sotul meu a vazut in plina desfasurare un proces de […]