Prima zi fara tati

Chiar daca tati nu a pecat nicaieri, astazi Maria a bifat prima zi in care nu l-a vazut pe tati seara, intorcandu-se de la job. Credeam ca la varsta aceasta nu simt aceste lipsuri, dar lipsa aceasta a fost pentru ea o modificare in program – astazi nu a mai avut parte de partida de joaca de seara cu tati.

Pitica a resimtit lipsa tatalui; a fost agitata, a plans, a fost suparata… timp de cateva ore cu greu am reusit sa ii intru in gratii. Am dus-o chiar si la bunici, in seranta ca o vor consola intr-un fel… de obicei „vizitele” la ei inseamna pentru ea partide de joaca pe care le adora… Astazi nu a vrut nici la bunici nici la strabunica, nici la mine… Il astepta pe tati. Nici macar sa manance nu a vrut…. Cu greu am reusit sa o consolez…

Am incercat sa nu modific nimic altceva in rutina ei. M-a ajutat mama sa ii fac baie, i-am dat sa pape cu greu, i-am dat siropul si am incercat sa ma joc cu ea. N-a fost chip sa ii intru in gratii cu nimic. Am incercat sa fac cu ea ce facea si tati, dar degeaba… ba radea, ba incepea sa planga din senin…

Nu mi-am imaginat niciodata ca poate avea o astfel de reactie…. Credeam ca ne putem suplini unul pe celalalt fara ca ea sa simta vre-o diferenta.

Intr-un final, a adormit… acum dorm amandoi. Ea obosita de la atata agitatie, el obosit dupa o zi extrem de lunga si de incarcata.  🙂 Nu ma mai satur sa ii privesc!

Maine poate tati va ajunge mai devreme acasa si va avea timp de mica lor partida de joaca…. cu el nu am avut timp sa discut sa inteleg ce simte, iar ce simte ea am vazut… Ii ador!!

Articole pe aceeasi tema

18 comentarii

  1. Cred ca fiecare copil simte lipsa parintelui care lipseste toata ziua, mai ales ca, de obicei, parintele care vine abia seara acasa incinge o super partida de joaca, cum spui tu, ritualul din fiecare seara, inainte de nani. Piticul meu, daca se apropie ora de culcare si tati nu apare, striga „tata” prin casa si se duce fie la usa, fie la pervaz, unde il cocot eu cand intra tati in curte, fie in dreptul scarii, la etaj, uitandu-se in jos pentru ca stie ca de acolo vine tati „pas pas”.

  2. Al meu a invatat deja cu aproximatie ora la care vin seara de la munca si daca intarzii putin sta numai cu ochii pe usa si zice tot timpul: ta-ta, ta-ta… si cand apar nici n-are rabdare sa ma dezbrac ca o ia de-a busilea cu viteza a patra si se catara apoi pe pantalonii mei sa-l iau in brate si sa-l pupacesc 🙂

  3. Si noi descoperim in fiecare zi aspecte ale relatiei cu copilul. Cand credeam ca nimic nu ne mai mira, Alesia ne arata cum e sa fii imbratisat, pupat, mangaiat…E banuiesc doar o parte, cand va vorbi, sa te tii…

    1. @cati, acum ca sunteti amandoi plecati in timpul zilei, banuiesc ca manifestarile afectiunii ei sunt mai intense. 🙂 E o perioada minunata, dar cand va veni etapa vorbitului o sa te simti precum protagonistul din reclama la redbull atunci cand iti va da un pup si iti va spune „mami, te iubesc”. 😉

  4. Da ce credeati tu, mami? Tati e numai unu’! Auzi şi tu, să încerci să să faci ce face el cu fetiţa lui… Hm! Să ştii că şi Alexia e la fel. Cum intră ta-su pe uşă, e toată un zâmbet, dă din mâini şi din picioare de zici că-şi ia zborul. Iar dacă tati trece în viteză pe lângă ea, nu o pupă şi se duce direct la baie să se spele pe mâini, să vezi urlete pe ea. Până nu vine să o pupe şi să o ia în braţe, nu se opreşte!

    1. @Cristina Ologeanu, incercarea moarte n-are, nu? Atunci cand am vazut ca nu e chip sa ma inteleg cu ea altfel, am incercat sa aplic tactica taticului…. eram disperata si in mare pana de idei….
      Cred ca e tare dulce Alexia- urlacioasa. 🙂 Banuiesc ca atunci cand tati se prezinta la executat programul de imbratisari si pupaturi, domnisoara e in culmea fericirii. 🙂

  5. Da, cunoastem si noi etapa :)).Daria sparge usa cnd il aude pe Alin seara ca suna la interfon, special pt ea.Il striga mai nou din usa ‘tati , tati” pana ajunge la etajul 3.Mor de ea.Asa e , te topesti cand vezi din astea!

  6. Legatura aia speciala dintre tata si fiica… o stiu foarte bine, din proprie experienta. Eu inca o mai am, desi am aproape 30 de ani 😀 Nimic nu se compara cu ea si nu se schimba niciodata, desi poate ca si tata, si fiica, se schimba pe masura ce trec anii.

    1. @Mădălina, sa inteleg ca daca vreau si eu o legatura speciala trebuie musai sa trec la treaba si sa prestez un baietel?? 😀 😀 😀
      Stiu si eu pe pielea mea si ma asteptam sa fie asa, dar nu credeam ca privindu-i in acele momente ale lor, mi se va umple inima de bucurie… 🙂

      1. @g.cojocaru, Nuuuuu, nici vorba. Trebuie doar sa te uiti cu la fel de multa dragoste la ei si sa ai rabdare sa creasca Maria. Cand va fi mare (dupa adolescenta, daca esti norocoasa si in timpul adolescentei) veti fi cele mai bune prietene. Eu nu am avut niciodata o prietena mai buna decat mama mea, desi toata viata l-am adorat pe taica-meu. Pe masura ce cresteam, il adoram la fel, si tot la mama ma duceam cu povesti, confidente, nelamuriri.

  7. Cunosc aceasta senzatie…..copii mei sunt un pic mai mari si (mai ales fetita este topit dupa tati) seara ii asteaptam sa vina ,ii pandim, inchidem lumina si cind intra in casa aprindem lumina si ii strigam in cor „Bine ai venit!”…..se vede bucuria pe fata lui!