La Baneasa Shopping City, Sarbatorile de Craciun devin magice! Stiam de ceva vreme despre programul organizat de cei de la Baneasa Shopping City, dar, spre rusinea mea, am omis sa scriu. Mi-am dat seama de asta atunci cand am citit-o pe Laura facebook povestind despre incantarea Elizei la descoperirea Globului Dorintelor. Cum nu cred ca recomandarile de locuri de mers cu piticii nu prisosesc niciodata, am decis sa remediez omisiunea si sa va povestesc ca in perioada 1-24 decembrie, copiii nostri vor putea petrece sarbatori magice in Casa lui Craciun si in Globul Dorintelor. In fiecare weekend din luna decembrie cei mici se vor
La placinte… inapoi. Noi.
Duminica, ma suna sotul din dotare si ma intreaba daca pote sa isi scoata si el sotia in oras. Ii dau raspunsul clasic: intreab-o pe soacra-ta, nu pe mine. 🙂 Cum mamei ii e greu sa ii refuze ceva ginerelui ei, Duminica seara am plecat in oras. Tinta: zona Unirii, ca sotul meu dorea sa isi cumpere si niste jeansi. Cand am dat piept cu aglomeratia din centru, ne-am repliat repede si am ramas in zona Romana; am parcat, ne-am plimbat putin, am intrat si prin magazine si am cautat un restaurant unde sa savuram o cina in doi. Am ales eu: La Placinte. Citisem de bine pe metropotam.ro, mai citisem cate ceva de bine si pe la prietenii virtuali de pe facebook. Am mers acolo cu o mare pofta de placinte, ca la
Un Trib intru bucuria lui
Ca las totul.. mai totul.. pe ultima suta de metrii, e ceva obisnuit la mine. De asta am si avut parte de muuuulte ajunuri de sarbatori petrecute in trafic in timp ce alergam intre diverse magazine aglomerate. Anul acesta, am decis ca Mos Nicolae al lui Sorin sa vina prin curier. Nu trafic. Nu magazine aglomerate… dar alta dandana… Nu am luat in calcul timpul de livrare.. si iata-ma pe 4 decembrie fara cadou cumparat online. Am intors problema pe toate partile si am decis: comand pe 5 Decembrie si apelez la Tribul! Citisem numai de bine despre ei, asa ca am decis sa il las pe Mos Nicolae sa vina cu bicicleta. … Si a venit! Obosit de atata pedalat si de numarul mare de livrari carora a trebuit sa le faca fata (sau picioare) in ajun, Matinca, curierul de la Tribul a sosit, iar domnul meu nu si-a […]
Dupa “Micul artist in bucatarie”, pretentii de Master Chef
Stiu ca am o fata speciala. E speciala penru mine… e usor in afara tiparelor stricte ale societatii, dar asa e ea, iar eu incerc sa o incurajez cat de mult pot. Incerc si sa o ghidez dar asta nu prea imi iese. Berbeaca mea se ridica la inaltimea zodiei sub semnul careia s-a nascut! E o provocare pentru noi. Una pe care o iubim si careia inceram sa ii facem fata onorabil. Cu brio, am inteles de ceva vreme ca nu vom reusi. Duminica ce a trecut am avut sansa de a participa la atelierul “Micul artist in bucatarie” orzanizat de
Arsura corneeana
Remuscari inca mai am.. desi nu in mana mea se afla tigara ce i-a ars corneea, tot ma simt vinovata: ca nu am intervenit la timp, ca ….. Sunt multe motive… Sunt mama lui si in timp ce se juca la 30 de cm de mine i-a fost arsa corneea. Nu am nici o scuza… desi, daca incerc sa gandesc logic, imi dau seama ca nu aveam timp de reactie… dar cand esti parinte si ai puiul ranit, logica nu prea e un punct forte; in cazul meu asa e. S-a intamplat seara, pe la 20:30… in timp ce, in joaca, a incercat sa se joace „bau” cu o prsoana ce nu era atenta la el…. si avea o tigara aprinsa in mana. Sorin nu era acasa… A inceput sa planga instant… am incercat sa il linistesc… totul s-a intamplat atat de rapid, incat nu mi-am dat seama ce s-a […]
La Bucuresti?!
Duminicile (… Sambata era zi lucratoare) copilariei mele erau, de cele mai multe ori, ocupate cu plimbari la muzee, la zoo, in centrul vechi… si, de cele mai multe ori, se terminau cu o prajitura la Bucuresti, sau cu o masa la vreo gradin din centru … sau la Restaurantul Casa Alba – numai atunci cand mergeam la zoo. Recunosc ca nu am mai intrat intr-o cofetarie pentru alt motiv decat de a cumpara ceva la pachet de foarte multi ani; prea multi sa imi aduc aminte exat cati. Acum ca mi-au crescut copiii, m-am surprins jinduind la amintirile copilariei mele.. mi-ar fi placut sa ii duc in acele locuri; daca ele ar mai exista si daca ar fi ramas ca atunci: curate, ingrijite, accesibile… Nu mai sunt. Fie nu mai sunt deloc, fie exista dar sunt lasate
Arsenalul outdoor de vara – piscina
Daca nu era matusa din dotare pe faza sa le cumpere celor mici o piscina, am fi fost noi cu siguranta. … dar cum s-a gasit un adult salvator de buget prin preajma, noua nu ne ramane decat sa ne concentram pe a le construi casuta de gradina si pe a le achizitiona mult visata trambulina. 🙂 Fericirea e maxima. Uneori si temperaturile lor la fel. Deja avem momente in care ne intrebam daca nu am gresit… mai incercam o singura data; dupa ce le trec febra & mucii – tura no. 3. Deocamdata ma joc de-a cercetatoarea si incerc sa izolez simptomele „racelii de piscina” si sa imi dau seama la ce cedeaza. Ce e fun nu-i sanatos. 🙁 Not fun!! Si totusi, in ciuda mucilor si a temperaturilor inalte, cei mici sunt mega incantati de piscina lor. Trecand peste „efectele adverse” si noi suntem. Pentru fericirea pe care […]
La restaurant in familie
Sper ca acesta sa fie ultimul an. Imi doresc din tot sufletul asta….. Stiti imaginile acelea idilice cu familii ce iau masa la restaurant si toata lumea sta pe scaun si tot mananca in tihna si sunt fericiti? 🙂 .. Ei bine, la noi NU e asa. Cu Vladimir in pragul „terrible twos” este practic imposibil sa sedem la o masa si sa mancam in tihna. Si daca Vladi e agitat, nici Maria nu ramane indiferenta, asa ca incercarile noastre de a lua masa in familie inca se rezuma la a manca cu randul, in timp ce celalalt plimba copiii. Musai in afara terasei. Cel imbracat in tricou vernil care se indreapta hotarat spre iesirea terasei este Sorin. Cam asta vad eu in timp ce mananc atunci cand iesim ” in familie” la terasa. Altfel nu se poate. Vladi a intrat in etapa ” terrible twos” iar Maria ii tine […]
Street Delivery si noi
A fost primul an in care am fost si noi la Street Delivery. Probabil ca vom mai merge si in alti ani, daca se va mai tine, dar numai pentru copii. Recunoastem. Suntem o familie de ignoranti. Chiar am incercat sa intelegem ceva din ce era in jurul nostru, dar nu am fost capabili sa pricepem nimic. 🙂 Sa nu radeti de noi. Stiu , puteam sa scriu ceva mai „cool” si sa ma dau interesanta, dar am ales calea adevarului… Sorin a descris cel mai bine experienta noastra: „Parca eram in Vama. O mare de oameni neintegrati in societate care lancezesc”. Nu suntem incuiati, dar daca evenimentul asta trebuia sa ne transmita un mesaj, n-a facut-o. Nu am fost capabili sa il intelegem. 🙂 Ei bine, mai incercam. 😛 Mi-au placut atelierele, dar nu erau pentru copiii nostri. Cand vor mai creste le vor placea; sunt sigura. Din tot […]
Acvatic Bebe Club. Numai pentru copiii vaccinati
Nu ma numar printre mamele ce au ales sa nu isi vaccineze copiii, dar nici nu am nimic impotriva celor care nu imi impartasesc convingerea. Ba chiar cunosc destule mame dragi mie care nu si-au vaccinat copii. Iar copiii mei s-au jucat cu cei nevaccinati si nici macar pentru o secunda nu mi-a trecut prin cap sa ii privesc diferit pe acei copilasi din aceasta cauza. Ei bine, se pare ca m-am inselat. In viziunea celor de la Acvatic Bebe Club , copiii nevaccinati par a fi niste paria carora nu le este permis accesul in bazinul lor. Prezentarea carnetului de vaccinare, impreuna cu un aviz epidemiologic este o conditie la care clubul nu face concesii. Draga mea Cristina, m-a recomandat celor de la Acvatic Bebe Club pentru a merge la o sedinta gratuita impreuna cu piticii mei. Sunt sigura ca a avut cele mai bune intentii din lume, dar, desi […]