Nu ma sperie nici zapada, nici drumurile blocate… tot ce stiu este ca maine, imi voi bea cafeaua pe terasa din imagine. Frigul nu ma descurajeaza – terasa e incalzita. 🙂 Acum ma documentez despre activitatile disponibile in Brasov in acest w/e. As vrea la Paradisul Acvatic, insa imi e destul de aiurea sa imi expun extra-kilogramele pe acolo. Surprinzator, inca mai intru in costumul de baie pentru interior. 😀 M-am interesat de concertele din acest wek-end, dar nu am gasit decat un Mike Godoroja, care nu imi displace dar parca nici nu ma entuziasmeaza foarte tare… am mai gasit si un concert Casa Locco, dar asta chiar ma incanta mai putin decat cel al lui Godoroja… plus ca e in Bamboo… si chiar nu o sa ma prinda nimeni calcand pe acolo – mai bine dorm. Mai caut… Pentru rasfat, am gasit ceva interesant… dar parca un pic cam […]
Domnisoara Ulise
… am impresia ca e abia partea I… 🙁
o nara + un deget =
= o Marie nu tocmai manierata, dar tot frumoasa! 😉 Desi au trecut aproape trei saptamani de la „marea descoperire” legata de utilitatea degetului – iar ea nu da semne ca s-a plictisit inca de exploatarea acesteia- eu inca nu disper. Incerc pe cat posibil sa ii explic ca locul degetului nu este in nas, si ma amuz cand ma priveste uimita indesandu-si si mai adanc degetul in nara…. 😀 Sunt sigura ca o sa ii piara curand pofta de indesat degetul in nara (intotdeauna acelasi deget si aceeasi nara). Sunt prea increzatoare? P.S: modelul „secundar” este matusa din dotare a Mariei, care, sper, ca se va indura sa ii dea macar lui Ghita ceva gene de ochi albastrii. 😉 ; tot modelul secundar este „vinovat” si de nasul murdar de tort al Mariei. 😛
23 de saptamani in 3
Ieri, in timpul unei discutii telefonice cu o mamica tare draga sufletului meu, am fost „mustruluita” ca nu public nimic despre momentele grele prin care trecem, ca familie cu un bebe mic si cu un alt bebe pe drum… 🙂 Nu stiu altii cum sunt, insa noua ne e greu. NU regretam decizia pe care am luat-o si suntem in continuare convinsi ca ne vom adapta rapid la noua viata in patru care ne asteapta, insa stim ca ne asteapta momente si mai putin frumoase/usoare. Oricum, este mai greu decat ne-am imaginat…. Cum au fost aceste prime 23 de saptamani?? Pai, grele si frumoase in acelasi timp. Mai grele dar si mai frumoase decat la prima sarcina. 🙂 Maria (1 an) – a trecut prin 9 episoade ale eruptiei dentare, cel de-al 9-lea fiind in plina desfasurare ( o maseluta), a invatat sa mearga si sa cotrobaie prin toate coltisoarele […]
Maria si vaccinarea la un an
22 Martie 2011 – Am plecat cu Maria, (relativ) dimineata, pentru a ne lua cadoul din partea medicului de familie: cele 2 vaccinuri care ar trebui facute la 1 an, in cazul nostru Pentaxim si Priorix…. doar ca nu ne-am ales decat cu Pentaximul. De ce? Deoarece Maria este suspecta ca ar fi alergica la ou, mai exact la albusul de ou, si dna. doctor, din precautie, a ales sa ii faca acum doar Pentaximul, urmand ca peste o luna sa ma trimita cu ea la Medlife sa ii fac IgE-ul pentru a se determina exact daca eruptiile cutanate de diverse intensitati ce au coincis cu administrarea alimentelor ce contineau si albus de ou au fost o pura intamplare sau nu. Asteptam sa treaca luna ca sa putem recolta sange sa ne elucidam in privinta alergiei. Am discutat deja cu dna. doctor sa ii facem un set complet de analize, […]
Si a trecut si primul an…
… totul s-a desfasurat cu o viteza ametitoare… Nu stiu cand a zburat timpul. Gagalicea de 2940g. si 50 de cm s-a transformat in domnisoara – Gulliver ce masoara 84 de cm si cantareste 11,3 kg… A fost un an minunat – primul an in care am fost parinti. Am crescut o data cu ea, si am invatat impreuna ce presupun rolurile pe care ni le-am asumat. O experienta minunata si infloritoare, pe care o vom continua pana la sfarsitul vietilor noastre. Am facut greseli, mai mult sau mai putin stupide, am ras de noile situatii ce ne invadau viata, am cunoscut disperarea si neputinta, nesomnul si am redescoperit impreuna micile placeri ale vietii. Fericirea chiar e in lucrurile marunte! 🙂 De un an, traim o noua viata – mai asumati, mai precauti dar si mult mai fericiti si mai uniti. Au fost zile in care atat eu cat si […]
Un an – trecute fix
Offf, deja m-a cuprins nostalgia…. 🙂 Ma uit la pozele facute fix acum un an si apoi la mogaldeata ce doarme linistita in patutul de langa mine… Nu-mi vine sa cred cum a zburat timpul. Cand a crescut atat?! Acum fix un an stateam cuminti in sala de asteptare a clinicii din Brasov, asteptandu-ne randul sa intram la consultatia programata. Nici prin gand nu imi trecea ca doctorita avea sa recomande internarea… Nici prin gand nu imi trecea ca in doua zile urma sa devenim parinti…. La aflarea vestii m-am panicat. Acum, cand ma gandesc, ma bufneste rasul, dar atunci negociam la sange cu doctorita sa nu ma tina internata doua zile, ci sa ma lase sa stau impreuna cu Sorin in garsoniera pe care o inchiriasem in imediata apropiere a clinicii. De fapt, acesta a si fost argumentul „salvator” : urma sa stau la cateva sute de metri de […]
Haine si sertare
Sigur nu a inventat Maria roata si nici nu este primul copil care a descoperit sertarele, dar aceasta mica descoperire a ei, merita consemnata. Cam asta face de trei – patru ori pe zi: Iar eu, tot de atatea ori, le strang. 😀
Premiera de Marie umblatoare
Deoarece Sambata am lipsit si Maria a ramas in grija bunicii mele, pitica nu a reusit sa se bucure foarte mult de vremea frumoasa. In consecinta am decis sa ne scoatem Duminica „parleala”. Am iesit din casa la ora 14.30 si am revenit la 18.00 ( cu o pauza de cca. 20 minute pentru hranit si schimbat pitica). Premiera consta in faptul ca am iesit cu ea de mana. 🙂 🙂 🙂 Fara carucior, fara Manduca. 😀 Piticoata a misunat in continuu si nu dadea semne de oboseala … probabil ca o fi facut si febra musculara… 😀 La 21.15 a picat franta si de atunci doarme neintoarsa. … pana acum adormea in jur de 22.30 – 23.00. Adio bebelusie!!
Morfologia fetala – trimestrul II
Ieri a fost ziua cea mare! 🙂 Am fost bucurosi de revederea cu Ghita si am parasit cabinetul doctoriteti rasufland usurati. Totul este bine! Dna. Doctor l-a intors pe toate partile, a verificat toate organele si arterele si ne-a dat vestea mult aseptata. 🙂 Avem un dolofanel ce are aproape 21 de saptamani, 460 de grame si cca. 18,9 cm. Ne-a facut de cateva ori cu mana, a scos limba si s-a contorsionat in casuta lui de ziceai ca mai are putin si se inoada. 🙂 Daca Maria prefera sa stea turceste in burta, el sta in echer (da, nu exagerez!) cu o mana sub cap iar cu cealalta se freaca la ochi. 😀 Echerul ii iese de nota 10, jur! Picioarele drepte, talpile perfect paralele si lipite – gimnast il fac! 😀 😀 😀 Conform dimensiunilor, corespunde unei varste gestationale de