Aseara am fost prea daramata ca sa mai pot misca vreun deget, asa ca revin astazi cu impresii despre prima zi de munca… dupa trei saptamani de stat in pat. 🙂 Duminica seara eram precum un leu in cusca: alergam dintr-un colt in altul al casei pregatindu-mi hainele si geanta pentru ziua urmatoare. Nici macar nu imi dadeam seama ce fac, pana nu mi-am surprins sotul uitandu-se, zambind intelegator, la mine. Mi-a spus ca sunt ca un copil care se pregateste pentru prima zi de scoala.:D Abia atunci am realizat cat de adevarate sunt vorbele lui: aveam emotii!! 😛 Seara am adormit relativ devreme, dar dimineata am fost in picioare la 6:30… si credeti-ma nu-mi sta in fire sa fac astfel de gesturi :D. La 7:30 eram deja la birou, citind mailuri… La 8 ma apucasem sa rezolv urgentele… si incet-incet mi-am reintrat in mana 😉 Ca un parinte grijuliu, […]
Pact cu doctorita…
Ultimul verdict: pana acum totul este bine! 😀 …. de fapt ‘pare’ bine, ca sa imi citez doctorita (dr. Carmencita Bordinc – CFR2). Ma enerveaza genul asta de exprimare… insa ii inteleg rostul… doar ca nu vreau sa ma gandesc la asta. Bebe nostru trebuie sa fie bine! Astazi a fost (sper) ultima zi lucratoare petrecuta in pat! … macar pana pe la 7 luni 😛 Am promis sa fim cuminti si sa nu ne agitam, sa nu exageram cu statul peste program, si am primit unda verde pentru a ne intoarce la birou! …. DAR, exista o conditie: sa nu sar peste controalele periodice (care vor fi mai dese decat inainte), si, la cea mai mica neregula legata de placenta mea, ma intorc in pat!! Nu prea am avut
ProMAMA
Am primit astazi prin e-mail o informare privind deschiderea (in Bucuresti) unui nou centru pentru mamici si viitoarele mamici. Daca se gaseste careva care poate sa imi ofere mai multe informatii despre noul centru, va rog sa nu ezitati sa o faceti. Acum va las in compania prezentarii pe care am primit-o. [slideshare id=2373799&doc=promamacenter-091029042542-phpapp01]
La multi ani, Sorin!
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=fQ4lZqbzgsY] Iubitul meu sot, cu ocazia zile tale de nastere, iti doresc sa ai parte de tot ce iti doresti! In cinstea celor 32 de ani pe care ii implinesti iti fac cadou un scurt colaj cu imagini din viata noastra, a Cojocarilor! La multi ani!
Misca!!!
Suntem in grafic! 🙂 Se spune ca in luna a 4-a incep sa simta miscarile fatului,si iata ca suntem in grafic! Buburuza noastra e tare vioaie atunci cand e treaza, uneori dureros de vioaie … De obicei isi face simtita prezenta in jur de 11-12 si trage pe dreapta (la propriu) mult dupa miezul noptii. In perioada petrecuta in spital, chiar incepusem sa imi fac griji ca eu nu imi simt inca bebelusul miscand… mintea mea bolnava refuza sa inteleaga ca toate celelalte mamici aveau sarcini de peste 21 de saptamani; ma linisteam de fiecare data cand il vedeam la ecograf. Acum m-am linistit! 🙂
Rasfat in sarcina, sau exploatarea sotului?
Trebuie sa recunosc ca perioada sarcinii are avantajele ei… de care incep sa invat sa profit din plin 😛 … si daca uneori mai sar si calul, sotul meu gaseste intotdeauna puterea sa-mi treaca cu vederea „micile scapari”. Deja ma gandesc ca zilele mele de rasfat total sunt numarate… Deja m-am obisnuit cu paharul de suc de portocale proaspat stoarse lasat pe noptiera in fiecare dimineata, uneori chiar si cu o cafeluta langa, cu masajul din talpi pana in crestet, cu mangaierile si sarutarile de care se bucura burtica mea, cu ritualul de trezire din fiecare dimineata: zeci de pupici, imbratisari si mangaieri…. Nu mai zic de drumurile la magazin pe care le face in miez de noapte pentru a imi cumpara jeleuri, fructe, ciocolata sau orice altceva mi se mai nazare. Uneori ma simt prost ca se chinuie atat de mult pentru a ne rasfata… si totusi acum doua […]
A fi sau a nu fi – mama singura?
In zilele noastre a fi o mama singura, nu mai reprezinta demult un stigmat. Sunt zeci de motive care te aduc in pargul asumarii acestui rol: o relatie sentimentala nu iti aduce satisfactie sufleteasca, dezamagiri repetate in dragoste sau chiar propriile tale greseli in viata…. si lista ramane deschisa. Indiferent de motivul pentru care ai ajuns sa iti asumi acest rol, fara sa te casatoresti, sau chiar fara sa-i spui partenerului ca va fi tata, sau chiar mai rau sa ii ascunzi in mod deliberat partenerului faptul ca, copilul pe care il porti in pantece nu este al lui, trebuie sa dai dovada de spirit independent si de un curaj nemasurat pentru a
Blog vs. Forum
Rasfoind posturile noi adaugate de cei din blogrollul meu, am dat peste un articol despre forumuri cu mame, care mi-a reamintit de ce am preferat sa deschid acest blog, in favoarea forumurilor specializate destinate mamicilor si viitoarelor mamici… Mi-am reamintit cat de rele si false pot fi unele femei. Sincer nu m-au uimit absolut deloc articolele postate de Puchita pe aceasta tema, sau reactiile starnite de acestea printre forumiste, dar m-a uimit faptul ca rautatea iese de forumuri si se muta in blogosfera. E trist sa descoperi ca
„Neputinta trupului trebuie sa dea o noua putere sufletului nostru”
Probabil ca unele mamici, care au trecut prin incercari mai grele decat cea prin care trec eu, ar spune ca ma plang degeaba… Dar deja imi este greu sa imi gasesc forta – forta de a le duce pe toate! Viata buburuzei noastre depinde in mare parte de mine, in special de tratamentul pe care trebuie sa il urmez si de repaos. Nici cu repaosul nu mi-e prea usor sa ma acomodez, dar disper atunci cand corpul meu nu ma ajuta sa pot urma tratamenul perfuzabil descris de medic. Venele imi cedeaza, facandu-mi suferinta si mai cumplita… nu suferinta fizica, ci zbuciumul sufletesc ce izvoraste din incertitudine si neputinta! Pana azi am schimbat deja 4 branule in 6 zile, iar in seara aceasta vena mi-a cedat din nou…