Nu stiu altii cum stau la capitolul acesta, insa pe noi ne-au napadit furnicile. Rau. Nu avem in casa insa curtea este plina de furnici de toate dimensiunile, care misuna neincetat prin toata „batatura”. In nici un alt an nu am mai avut furnici in halul asta. … asa ca m-am vazut nevoita sa fac cercetari in cautarea unor solutii anti-furnici care sa intruneasca urmatoarele conditii: – sa nu fie toxica, deoarece stapanele curtii (Maria & Cindy) trebuie protejate – sa… … dar nu mai are rost sa mai continui. Cu acel „sa nu fie toxica” am eliminat toate spray-urile, prafurile sau solutiile lichide existente pe piata… si uite-ma ca m-am apucat de cautat „leacuri babesti” anti-furnici; cum internetul este darnic nici nu a trebuit sa caut mult. 😀 Am incercat cu sare, cu zat de cafea, cu bicarbonat, cu lamaie… NIMIC. La sare au reactionat un pic, in sensul […]
Salopeta – mostenire de familie
In salopeta asta a crescut si matusa-sa si ma-sa. 🙂 … a fost tare ciudat sa o privesc pe Maria purtand-o in timp ce priveam fotografia in care sor-mea purta exact acelasi obiect vestimentar. Le sunt recunoscatoare mamei si bunicii mele care au pastrat aceasta salopeta peste 30 de ani. Spuneam ca a fost ciudat sa o privesc imbracata asa… ciudat in sensul de inima bulversata de tot felul de trairi, insa si mai ciudat le-a fost lor, bunicilor si strabunicii Mariei, carora li s-au umezit ochii vazand nazdravana purtand un obiect vestimentar in care si-au crescut ambele fete. 😀 … e drept ca noi am purtat aceasta salopeta pe la 2 ani… iar Maria, la nici 15 luni implinite, abia mai intra in ea….
8-4-3
8 dinti (toti incisivii), 4 masele (molarii primari) si 3 canini in curs de eruptie. Auch!!! … si totusi putea fi ma rau… Functionam de 4 zile pe baza de Camilia, Baby Orajel si Nurofen, administrate alternativ. Plange mai putin, doarme ceva mai bine – insa geme in somn si se trezeste de cateva ori plangand, ziua nu mai este foarte irascibila… e mai bine. „Cocktailul” pare sa functioneze. Mananca o zi da si una nu… adica o zi meniu normal (pentru varsta ei) iar cealalta numai lapte cu cereale si paine pe post de gustare. Pana sa inceapa sa functioneze pe baza de „cocktail” a fost cumplit. Ne-a luat cam 5 zile pana sa ne hotaram sa o ajutam … am tot sperat ca e o alta maseluta, insa nu a fost sa fie… Trei canini odata! 🙁 Nu mai manca, nu mai dormea, nu ne mai intelegem cu […]
Desene pe pereti – final
Asa arata acum camera cojocareilor. 🙂 … nasica-picasso a terminat de desenat acum cca. 30 de minute. Sunt tare nerabdatoare sa ii vad reactia Mariei maine dimineata cand va veni sa „faca receptia” lucrarilor. 😀 Nu am cuvinte sa descriu ce simt atunci cand privesc camera amenajata cu doua patuturi si inveselita de aceste desene minunate, pentru care ii suntem profund recunoscatori nasicii-picasso. Suntem coplesiti! 🙂 Trebuie sa mai punem plinta si gata! … cel putin pana la iarna cand ii vom face un pat si lui Vladimir. 😉
Semne de buna purtare
… si nici nu a inceput bine vara. 😀 Alearga toata ziulica; se cocoata peste tot; a invatat sa isi aduca sau sa improvizeze diverse inaltatoare atunci cand vrea sa se catere pe ceva mai inalt; urca fara pauza si neajutata pana la etajul 1 – in patru labe; se suie pe canapea, pe masuta de cafea, pe scaune, pe fotolii … pe pervaz, pe calorifer. Daca o scapi din vedere cateva secunde, urmeaza, inevitabil, o bufnitura. Nu plange decat la loviturile foarte serioase; la cele „uzuale” se scutura, eventual isi mangaie locul afectat, si fuge razand. 😀 Picioarele nu sunt singurele ce poarta semne „de buna purtare” – in seara asta ne-au iesit la inventar doua vanatai pe frunte, una pe nas, trei pe maini si o julitura usoara pe coaste. … si eu care mi-am dorit ca primul copil sa fie fetita tocmai pentru ca fetele sunt mai […]
Masinute zambarete si perspectiva pisiceasca
Continuarea, maine! 😀 … si daca avem noroc si timpul va fi de partea nasicii-picasso, vom avea si asa ceva: … si cam gata si cu picturile din camera cojocareilor.
Cum am „construit” un pat ….
Nu vrem sa fie o postare de genul „daca vrei sa faci un pat, fa-l asa”, ci mai degraba una de genul ” cum am transformat noi cateva scanduri intr-un pat”. Inainte de a incepe povestea patului as vrea sa mentionez ca atat eu cat si sotul meu ne-am aflat la prima experienta de gen. Iata povestea patului Mariei: Ideea „construirii” unui pat pentru Maria a incoltit in mintea noastra mai demult si s-a impamantenit atunci cand am vazut ca un alt cuplu de proaspat parinti au realizat si ei acceasi „nebunie” pentru baietelul lor nascut in luna Noiembrie a anului trecut. I-am vizitat in Decembrie anul trecut si am admirat curiosi atat patul realizat pentru pitic cat si patul conjugal. Laura era si ea insarcinata pe vremea in care l-a ajutat pe Gabi sa construiasca cele doua paturi… e adevarat ca a nascut prematur, insa m-am incurajat spunandu-mi ca […]
Amalgam …
Lucrarile inainteaza incet. 🙁 Sorin are multa treaba la job, iar cand vine acasa il iau de bun… as face eu mai multe, dar nu mai pot… Ieri am lacuit; ma ustura gatul si acum de la vaporii care se pare ca sunt toxici. Tot nu am reusit sa facem lateralele patului, iar eu nu ma pot apuca de slefuit si de vopsit deoarece as munci in zadar; noile gauri vor strica tot. Plinta nici macar nu am cumparat-o, ca nu are timp sa o puna… La job pleaca la 7, max 7.30 si ajunge acasa din ce in ce mai tarziu… Ieri era aproape 20.00 cand a ajuns acasa…. 🙁 Am reusit si am impachetat hainele de iarna… zac pe casa scarii si il asteapta sa le urce in pod. Hainele de vara sunt inca in pod! Ma coc in putinele haine care au mai ramas in sifonier! Vreau […]
Desene pe pereti – sfarsitul primei zile de lucru
Ne uitam la desenele realizate de nasica-picasso si ne zambesc sufletele! Bucuria ni se citeste in priviri… Sambata urmeaza continuarea. 🙂 Recunosc, ca nu ma asteptam sa iasa atat de bine; Nicoleta deseneaza de mica, dar numai din placere. Desenele pe care le-a facut pentru cojocarei sunt a doua lucrare din „portofoliul” ei. La cat de talentata este ar fi si pacat sa se opreasca aici! Lucreaza cu suflet si asta se vede in rezultatul muncii ei!
Desene pe pereti – work in progress
😀 Suntem departe de a fi gata, insa rezultatul intermediar de indeamna la visare. Visam la chiotele de bucurie ce vor rasuna din camera pe care le-o pregatim cu drag. 🙂 Nu mai am rabdare. Vreau sa vad rezultatul final, dar realizez ca mai avem ceva de asteptat pana acolo. 🙂 … intre timp, visam si zambim tamp… 😀 Nu-i asa ca nasica-picasso rules? 😉