…Maria… A reusit sa ramana singura cu o „coja”. Nu a contat nici ca era intuneric bezna, nici ca era doar 00:30… „Coja” e un soi de „her precious” inca de acum un an cand a avut sor-mea ideea geniala de a ii face unghiile cu oja. Si „cu oja” a devenit „coja”… e un soi de drog pentru ea…. Si mereu reuseste sa induplece pe cineva sa ii faca unghiile cu „coja”. A incercat inclusiv la Sorin si la tata. Ei sunt singurii care nu au cedat… Nici macar eu nu m-am putut abtine si am cedat o data… A inceput etapa rugamintilor cu lacrimi in ochi. … Nu stiu cum reuseste dar cand isi pune in cap ceva varsa instant cateva lacrimi de convingere. Si tehnica asta o cam ajuta sa obtina ce vrea. My little beauty addict!
Bunica cu norma intreaga
mai multe imagini gasiti aici: http://www.facebook.com/pages/punctfotoro/133330733411927 Ea e! Iar cojocareii sunt beneficiarii serviciilor de babay-sitting pe care bunica lor le presteaza. Cu dragoste. E drept ca inca avem multe puncte de vedere legate cresterea si ingrijirea copiilor total diferite, dar le depasim noi cumva. Important este ca ii iubeste … desi a iubi e putin spus. Piticii mei, deocamdata, sunt bucuria intregii familii. Nici nu s-ar putea altfel. Sunt singurii mini-omuleti din familie. Si cum bine spunea Andreea, It takes a village to raise a child. Si cu doi e la fel! Suntem fericiti sa avem o asemenea familie! … dar si asemenea prieteni… ca si ei ne ajuta enorm ori de cate ori ne reunim si suntem insotiti de copii. Eu am crescut la bunici. Tot in Bucuresti, dar la ceva distanta de casa parintilor. Pentru ca asa mi-am dorit eu. Bunicii lucrau inca. Copiii mei au sansa sa […]
Ti-am luat caca!
… asta a fost mesajul pe care l-a primit sor-mea din partea nepoatei sale atunci cand i-a inmanat cadoul de 8 Martie. Imi pare rau ca nu am avut o camera sa filmez reactia. Priceless! 😀 Ieri am participat la evenimentul organizat de Klorane Bebe la ceainaria Bernschutz… dar despre asta promit sa povestesc mai pe larg in alta postare. Cum Maria este o fetita tare grijulie cu mama ei adoptiva, tot atingea diverse obiecte expuse si ma anunta ‘Aiii’ (adica Ali, nume de alint pentru Mihaela), asa ca am ales impreuna un cadou pentru sor-mea, pe care Maria a avut grija sa i-l ofere, in timp ce ii striga continutul: Caca! … adica, cana. O cana cu infuzor, pictata manual. 🙂 Superba. … iar Maria mea, dementiala. Ma bucur totusi a sor-mea a apreciat „caca” frumoasa pe care i-a oferit-o nepoata-sa. 🙂
Salopeta – mostenire de familie
In salopeta asta a crescut si matusa-sa si ma-sa. 🙂 … a fost tare ciudat sa o privesc pe Maria purtand-o in timp ce priveam fotografia in care sor-mea purta exact acelasi obiect vestimentar. Le sunt recunoscatoare mamei si bunicii mele care au pastrat aceasta salopeta peste 30 de ani. Spuneam ca a fost ciudat sa o privesc imbracata asa… ciudat in sensul de inima bulversata de tot felul de trairi, insa si mai ciudat le-a fost lor, bunicilor si strabunicii Mariei, carora li s-au umezit ochii vazand nazdravana purtand un obiect vestimentar in care si-au crescut ambele fete. 😀 … e drept ca noi am purtat aceasta salopeta pe la 2 ani… iar Maria, la nici 15 luni implinite, abia mai intra in ea….
Cele mai frumoase flori…
Inca nu a primit sor-mea pozele „oficiale”, insa am reusit sa pun mana pe poza de mai sus. Marfa de contrabanda, ce sa mai…. 😀
o nara + un deget =
= o Marie nu tocmai manierata, dar tot frumoasa! 😉 Desi au trecut aproape trei saptamani de la „marea descoperire” legata de utilitatea degetului – iar ea nu da semne ca s-a plictisit inca de exploatarea acesteia- eu inca nu disper. Incerc pe cat posibil sa ii explic ca locul degetului nu este in nas, si ma amuz cand ma priveste uimita indesandu-si si mai adanc degetul in nara…. 😀 Sunt sigura ca o sa ii piara curand pofta de indesat degetul in nara (intotdeauna acelasi deget si aceeasi nara). Sunt prea increzatoare? P.S: modelul „secundar” este matusa din dotare a Mariei, care, sper, ca se va indura sa ii dea macar lui Ghita ceva gene de ochi albastrii. 😉 ; tot modelul secundar este „vinovat” si de nasul murdar de tort al Mariei. 😛