Street Delivery si noi

A fost primul an in care am fost si noi la Street Delivery. Probabil ca vom mai merge si in alti ani, daca se va mai tine, dar numai pentru copii. Recunoastem. Suntem o familie de ignoranti. Chiar am incercat sa intelegem ceva din ce era in jurul nostru, dar nu am fost capabili sa pricepem nimic. 🙂 Sa nu radeti de noi. Stiu , puteam sa scriu ceva mai „cool” si sa ma dau interesanta, dar am ales calea adevarului…

Sorin a descris cel mai bine experienta noastra: „Parca eram in Vama. O mare de oameni neintegrati in societate care lancezesc”. Nu suntem incuiati, dar daca evenimentul asta trebuia sa ne transmita un mesaj, n-a facut-o. Nu am fost capabili sa il intelegem. 🙂 Ei bine, mai incercam. 😛

Mi-au placut atelierele, dar nu erau pentru copiii nostri. Cand vor mai creste le vor placea; sunt sigura.

Din tot Street Delivery-ul, cel mai bine ne-am simtit in parcul Gradina Icoanei. 🙂

Daca reuseste cineva sa ne lumineze si pe noi astfel incat sa intelegem ce trebuia sa intelegem din SD, ramanem recunoscatori.

Articole pe aceeasi tema

13 comentarii

  1. Așa se întâmplă când nu prinzi lucrurile la vârsta potrivită. Vama probabil am prins-o când trebuia… dar cu delivery-ul m-au cam sărit și pe mine.

  2. mie mi-a placut…poate ca sunt eu atat de neiesita in lume incat prima chestie care nu a fost despre scutece si alaptare mi-a placut 🙂
    am inceput in parc sa danasez pe ritm de tobe cu fi-miu in sling si fi-mea printre picioarele mele, am fost apoi sa facem poze cu tati drept harap-alb, am fost la fetisul tau pt 1 leu unde am suflat in lumari, am spart baloane, m-am facut blonda ca sa planga ambii mei copiii, am vopsit masina, am suflat in baloane…eh multe, apoi am scris intr-o carte colectiva pe o masina de scris, am ciocanit cu dalta la un bloc de marmura, m-am uitat la niste fierari cum dadeau cu niste baroase in fier incins, ne-am uitat la doi batrani cum faceau la roata olarului cu niste baietei niste scrumiere cred, am vazut sistemul de constructie de case cu baloti de fan…am luat uin pliant dar nu am avut cum sa mai pun si intrebari ca o luasera deja razna copii mei de atata suprastimulare…prea multa aglomeratie…eu mi-am propus daca o mai fi sa merg sa merg pana in 5, 6….

  3. ha, acum imi dau seama citind articolul tau ca si eu am fost acolo duminica, numai ca nu stiam ca se numeste street delivery…cine stie…poate am trecut una pe langa cealalta.

    de fapt eu luasem bilet la pozitia copilului la patria, si pana sa inceapa filmul, am zis sa arunc un ochi pe acolo…si senzatia a fost aceeasi…nu am inteles nimic…am vazut oameni stand pe niste baloti de paie si unii care se chinuiau sa ridice o poarta de lemn…si ateliere creative din materiale reciclabile si plastilina…dar ceva nu se inchega…am iesit de acolo nauca, noroc ca am citit la tine unde am fost ca la intrare citisem ceva gen targ de arhitectura :)))

  4. Stai linistita, nici noi nu am inteles nimic. Probabil nu mai suntem in target-ul evenimentului 🙂
    Si totusi e bine ca exista asemenea evenimente, se mai animeaza si Magheru, care altfel e pustiu 🙂

    1. nu l-am hulit, dar mi-ar fi placut sa inteleg si eu… 🙂 … macar pentru a nu fi privita ca „toanta aia ingusta la minte” …