Amalgam

Daca am fi participat la concursul organizat de Urbankid, probabil am fi ales sa „concuram” cu poza aceasta. Mai nou asa doarme micuta noastra contorsionista.

Mi-am propus, insa sa nu cad in patima „ba al meu e mai…”, drept pentru care nu o voi inscrie pe Maria la nici un fel de concurs, pana nu isi va manifesta singura aceasta dorinta. Imi pare o atitudine corecta ce ma va ajuta sa evit sa imi imping copilul de la spate in directii ce nu il atrag si ce nu se muleaza pe dorinele si personalitatea lui. Poate gresesc…. poate nu… Nu vreau sa ofensez pe nimeni cu afirmatia mea, insa acum asa gandesc.

Cred ca toti copiii sunt frumosi, dulci, reusiti, hazlii, geniali si astfel de competitii imi par nedrepte. In inima parintilor oricum ai lor sunt „cei mai” iar eu nu am nevoie de o competitie sa imi dovedeasca acest lucru, si nici copilul meu nu are nevoie de a face astfel cunostinta cu subiectivismul celor din jur… caci, da… jurizarea este subiectiva… Daca Maria va dori sa participe la astfel de concursuri, o va face atunci cand va fi destul de mare pentru a aprecia singura valorile sau cand va putea intelege ca cei din jur nu sunt intotdeauna obiectivi. Am mers prea departe, nu? 😛

Dap, asa ca e cazul sa opresc explicatiile si sa revin la oile noastre.

Ortopedie – progrese bune, nu purtam ham, dar nici nu are inca voie in picioare sau in fund. Revenim la control peste doua luni. Binisor, nu? 🙂

Alte „realizari” – a implinit 7 luni si 8,5 kg, stie sa faca „pa-pa”, are un dintisor (cu asta ne-am mai laudat), adora supa de pui cu galuste, a inceput sa consume fructe in stare pura (prefera struguri fara samburi, din care papa tot, mai putin coaja), a reusit „performanta” de a se hrani 3 zile cu maxim 50 ml de hrana (lapte, cereale, supa, fructe) la fiecare masa (acum si-a revenit)

Despre casuta noastra virtuala: a fost mutata pe un alt server, si se presupune ca astfel s-au rezolvat toate problemele legate de accesarea blogului. In cazul in care nu-i asa, astept plangerile, pentru a le face cunoscute celor de la tehnic. Sincer, sper sa nu fie deoarece mi s-a cam acrit de problemele pe care le-am avut cu ei.

Plecam: maine este ultima zi langa Maria. Astazi fac liste despre cum i se prepara mancarea, programul zilnic (cu tot cu alternative), medicamente si telefoane in caz de urgente. Stiu ca ai mei se vor descurca si ca nu ii va lipsi nimic. Mi-e teama ca nici macar noi nu ii vom lipsi. Viitoarea factura telefonica se prevede a fi astronomica din cauza tarifelor din roamnig, deoarece sunt sigura ca nu ma voi putea abtine sa nu sunt prea des. 😛

La intoarcere am deja un to-do list destul de consistent, dar ma bazez pe fortele prospete pe care le voi aduce in bagaje, pentru a putea face fata. 🙂

PS: Adela, bafta!

Articole pe aceeasi tema

21 de comentarii

  1. Ai perfecta dreptate cu ce spui despre concursuri unde parintii se lauda cu odrasele. However – concursu nostru nu e nici o competitie fabuloasa ci doar am gasit o mica tema haioasa pentru toata lumea. Puteam sa dau premiile prin tragere la sorti abonatiilor la newsletter dar am zis sa facem ceva dragut si adevarul e ca s-au strans niste adormiti de ti-e mai mare dragul sa ii privesti. Tot printre argumentele tale se regaseste si motivul pt care nu am organizat concursul pe baza de Like-uri pe Facebook ca si concursurile de genul ala genereaza isterie 🙂

    1. @Bob, am vazut pozele. sunt de-a dreptul deliciosi… cu little miss a vostra pe post de adormita-sefa! 🙂 … Tocmai de aceea am zis ca e greu cu obiectivismul. Eu nu as putea sa aleg…

  2. Distractie placuta, te invidiez! Prima oara eu am lasat o pe Alesia singura pentru a pleca la munte la 5 luni si ma apucam sa sun dimineata cand ea nici nu se trezise inca, plus vreo 5-6 telefoane pe zi…Asa ca ti spun din experienta – relaxeaza te ca sa te intorci cu forte proapete, pe maini mai bune nici ca o puteai lasa…

  3. Sunt de acord cu decizia ta. De exemplu, noi nici gauri in urechi nu i-am facut. Poate pe viitor nu-i va placea sa poarte cercei urechi si de ce sa aiba corpul mutilat fara alegerea ei. Felicitari pentru progresele Mariei si distractie placuta!

    1. @lili, … la gauri am cedat repede…. de dragul traditiei din familie (poarta aceeasi cercei pe care i-a purtat, strabunica ei, bunica ei, matusa ei si mama ei)
      Multumim pentru urari. Asa sa fie!

    1. @Oana, multumim! Sper sa-mi iasa partea cu relaxatul… nu dealta dar planul e sa vizitam la greu (m-am scos, sunt gidul grupuletului) si in timpul ramas, shoppingareala!!! 😀

    2. @Oana, inca ceva…. tu (voi, ca tare te vreau la pachet cu Ilinca) sunteti in to-do list! … nu de alta dar chiar ca ii creste piciorul. Scuze ca nu am raspuns la mail.. m-am luat cu altele si abia acum mi-am amintit.

  4. Ce dulce e Maria!Felicitari pentru progrese si la cat mai multi dintisori.Zau ca nu stiu unde mergi,ca n-am fost pe faza,dar iti zic drum bun si distractie faina !

  5. Of, în sfârşit, am putut să citesc şi eu postarea ta. Că, până acum, nu mi-o afişa. Sunt de acord cu ce ai scris în prima parte a articolului, mă bucur, din toată inima, pentru partea a doua, iar pentru ultima, vă urez, din tot sufletul: drum bun, distracţie plăcută şi să ne reauzim cu bine! :=) Ai văzut că ai un premiu pe blogul meu, încă de ieri, nu?
    Mulţumesc pentru urare. Vă pup, cu drag şi vă aştept cu multe povestiri frumoase!

    1. @Adela Onete, sa speram ca toate problemele mele cu hostingul au luat sfarsit si de acum inainte nu vor mai fi probleme in accesarea blogului. 🙂 Multumim de premiu. l-am vazut dar tarziu, si spre rusinea mea, nici sa dau cu sar’mana n-am intrat. 🙁
      Abia asteptam plecarea. Multumim de urari – la fel ne dorim si noi! 😉

  6. Ne bucuram pentru progrese,cu concursurile si eu sunt de acord,iar poza m-a facut sa-mi sucesc gatul s-o vad mai bine.Sa nu-i fie cu deochi ce dragalasa e.Sa fie cu noroc si pupam dulceeeeeee.