Va veni o vreme cand nu voi mai avea timp sa citesc toate blogurile care imi plac, si imi pare rau… Dar asta e… o sa reintru si eu, canva, in randul platitorilor de taxe…
Vreau sa scriu acum, ca sa nu uit. Vreau sa scriu, pentru ca am vazut pe altii scriind despre ce citesc si mi-a placut. Vreau sa scriu, pentru ca si eu am descoperit multe bloguri utile si interesante citind ce au scris cei pe care ii citesc. Vreau sa scriu, pentru ca am realizat la blogroll-ul meu este atat de dinamic, incat nici nu mai retin cate bloguri s-au rispit in „negura blogosferei”… si imi pare rau.
O sa scriu in mai multe etape… nu mai mult de 5-7 bloguri per postare. Sa nu va plictisesc prea tare. Si, daca veti dori, sa va dau ragazul sa le descoperiti si voi … in cazul in care nu stiati deja de ele. Ordinea va fi pur aleatorie… nereflectand nimic… asta ca sa fie totul clar, de la bun inceput. 🙂
Astazi incep cu Raluca si cu ale ei lucruri marunte. Nici nu mai stiu cum am descopert-o in blogosfera. Am incercat sa imi amintesc, insa a fost in zadar… am o banuiala ca s-a intamplat prin intermediul „Urbankizilor”, dar nu bag mana in foc. Mi-e greu sa gasesc cuvintele potrivite pentru a spune de ce o citesc, insa a facut-o ea, foarte bine, in aceasta postare, care mi s-a lipit de suflet. Raluca, chiar reuseste sa inspire! Are un optimism molipsitor, cum rar am intalnit. Si vazut. Pentru ca, in mod ciudat, obiectivul prin care priveste ea viata, chiar are o lentila roz… M-au fascinat inca de la inceput imaginile surprinse de ea.. Daca as fi nevoita sa raspund intr-o singura fraza la intrebarea de ce o citesc, as raspunde, pentru ca Raluca, si ale ei lucruri marunte, sunt suficient de intense pentru a da culoare unei lumi terne. Prima amintire care imi vine in minte atunci cand ma gandesc la lucrurile marunte ale Ralucai este o imagine. Un soi de mega-constructie la orizontala, facuta de Matei, din masinute frumos insirate in una (sau doua) camere. 🙂
Si daca tot am inceput cu o Raluca, voi continua cu o alta Raluca – cea mandra de puiul ei Alex, care creste. 🙂 Una din mamele lu’ KiddyShop. Aceasta Raluca este o adevarata comoara la casa virtuala a omului. O enciclopedie ambulanta. Este gata oricand sa ajute cu o informatie sau cu o vorba buna. Pentru mine a avut zeci. 🙂 Este una dintre mamele pe care le-am descoperit inca de la inceputurile mele in blogosfera si tare bine mi-a prins. Raluca traieste sanatos si isi creste copilul asemenea. De la ea am invatat multe despre sursele de vitamine din alimente si despre sanatatea ca mod de viata; despre beneficiile purtarii si despre practicile controversate utilizate pentru a creste un copil. Recunosc cu mana pe inima, ca multe dintre practicile despre care am citit la ea (unele doar la nivel de informatii prezentate), imi erau straine ca notiune… de concept, nu mai vorbesc… O admir pentru ca a avut puterea de a isi schimba radica viata, o admir si mai mult pentru ca are in continuare puterea de a isi pastra modul de viata sanatos, desi parte din familia ei, nu ii impartaseste modul de viata. O admir pentru felul in care isi creste copilul. O admir pentru toleranta de care da dovada. O admir pentru ca nu este una dintre acele persoane care a uitat „de unde a plecat”. Raluca este pasionala, dar si rationala. Este o inflacarata promotoare a alaptarii pana la autointarcare, a vegetarianismului, a alimenatiei fara e-uri si conservanti, a vietii fara chimicale inutile, a ecologiei, purtarii, a co-sleepingului…. si totusi nu condamna pe cei care nu ii urmeaza stilul de viata. Are un dar aparte de a te face sa te simti ca si cum ai sta de vorba cu o persoana pe care o stii de o viata. E calda si intelegatoare si da dovada de o empatie rar intalnita. Ea e Raluca … si este genul de persoana cu care daca ai interactionat o data, nu o vei putea uita. 🙂 Am cunoscut si firea pasionala a Ralucai… am vazut-o „aprinzandu-se” de vre-o doua ori in urma unor interactiuni pe facebook… deah, in scris nu prea se pot exprima bine nuantele… si totusi, ea este una dinte acele persoane care isi asuma umanitatea, cu tot cu reactiile exagerate pe care ni le da uneori, si si-a reconsiderat pozitia. Lucru destul de rar si de apreciat, in zilele noastre. De la ea am invatat mai multe despre sanatate… chiar daca, spre rusinea mea, nu aplic decat o mica parte din ce invat. Raluca pare o razboinica desprinsa dintr-o lume paralela, pornita intr-o cruciada impotriva evolutiei. Nu e! Este un om care a dovedit ca, traind sanatos poti „sfida” prognosticurile sumbre ale celor mai buni medici. Si Alex e dovada! Raluca schimba vieti. In bine!
Despre Bogdana si jurnalul ei din burtica, am scris mult de cand a initiat campania de strangere de fonduri pentru Bibi… Jurnalul ei din burtica este printre primele bloguri mamicesti pe care le-am „descoperit” in blogosfera. „Doamna C.” este prima postare pe care am citit-o… si nu m-am putut abtine sa nu revin periodic. Am descoperit o familie frumoasa, cu principii sanatoase. Din experientele lor am avut multe de invatat…. dar lectia cea mai de pret pe care mi-am insusit-o a fost cea despre umanitate. Bogdana este o mama – model si o femeie cu un suflet extraordinar. Poza ei trebuie sa apara in dicitonar alaturi de definitia cuvantului „doamna”. Ea are puterea sa mute muntii din loc, desi statura ei nu ar trada asta. Citit-o, urmati exemplul ei si implicativa!
Carla si Mazarichile ei, sau „de-a mama, tata si copiii„…. pe ea am simtit-o aproape toata sarcina. Desi nu ne-am cunoscut personal, o admir enorm. Am trait alaturi de ea emotia fiecarei ecografii din sarcina ei gemelara si am fost cu sufletul alaturi de ea atunci cand fetitele erau chinuite de colici sau de eruptiile dentare. M-a invatat ce este BLW-ul si faptul ca MAMA este o fiinta aproape fara limite; in sensul bun. Scrie frumos si cald, iar atunci cand pasesti pragul casutei lor virtuale te simti… ca acasa. O casa echilibrata, sanatoasa si plina de culoare. Nu ai cum sa nu pleci de la ea, incarcat cu bine. Binele pe care il traiesc ei este molipsitor! 🙂 O familie frumoasa si implinita! Un blog de familie care stiu ca va fi apreciat, mai ales de parintii de gemeni, fara a se limita insa la aceasta categorie de vizitatori. Intrati la ei in casuta si spuneti-mi daca v-a placut!
Ana Maria si amalgamul ei de ganduri mi-au inseninat multe zile de cand am descoperit-o. A contribuit mult si furia roz din dotare. 😉 Si ea este tot una dintre mamele bloggerite cu care interactionez inca de la inceputuri. Realizez cum trece timpul numai cand ma gandesc ca am „gasit” atunci o furie roz ce mergea la gradinita iar acum citesc povesti despre cum e in clasa a II-a. 🙂 Ana este o femeie dintr-o bucata, in cel mai bun sens posibil! Imi place la nebunie asta! O admir pentru ca rezista asa…. in general societatea nu prea accepta oamenii care spun lucrurilor pe nume, dar ea sfideaza aceste „reguli” impuse si isi traieste viata cu o pasiune molipsitoare. Face niste prajituri de iti vine sa le mananci din poza si iubeste bijuteriile. Desi are un baiat adolescent si o fata in clasa a 2-a iubeste parca adolescentin. 🙂 E plina de haz. E fericita cu viata pe care o duce. O fericire molipsitoare. Aventura e cel de-al doilea prenume al ei. Citit-o! Nu va va da ragaz de plictiseala.
va urma…
Voi pe cine si de ce cititi?
10 comentarii
Daaa. Pe Raluca o iubesc si eu. Merita o postare separata. Informatii pretioase, caracter fain, disponibilitate, afectivitate, prietenie, exemplu.
Si pe cealalta Raluca o citesc. insa mai de curand am descoperit-o. tot cu ajutorul Ralucai (prima)
De fapt tot ce am in blogroll citesc cu mare drag si recomand si altora.
Ioiiiii , tu Gabi….pai frumos imi sade mie sa ma topesc ca untul la soare citind asa lauda cata imi aduci tu mie? Femeie draga , m-ai lasat fara cuvinte , recunosc deschis si cinstit , m-am topit de-a dreptul si in afara de un „MULTUMESC!” spus cu lacrimi in ochi , nu stiu ce sa iti scriu.
Usa noastra iti e mereu deschisa! 😛 Multumiri multe pentru cuvintele frumoase, ti le intoarcem asemenea!
Fetele noastre chiar au „copilarit” deodata, inca de la prima liniuta pe testul de sarcina… Totusi, Maria nu se dezminte ca fiind „cea mare” si mereu ne-a luat-o inainte, ca sa stim la ce sa ne asteptam! Multumim, Maria! 😛
oao, habar nu ai ce ego-masaj mi-ai facut cu postarea asta:) Multumesc mult si eu de pozitia in asa o companie aleasa!
Gând la gând cu bucurie, cum se spune. 😀
http://silavaracald.cotcodacii.ro/2012/02/17/curatenie-de-primavara/
@silavaracald, pai tu esti harnica! 😉 Eu nu mi-am propus sa fac curat, ci numai sa scriu despre… 🙂
Uau! Nu am cuvinte! Ce surpriza extraordinara! Si sper ca sunt asa cum m-ai descris tu, ca tare bine suna :D. Mai spun o data UAU! Multumesc mult mult de cuvintele frumoase si de compania flatanta in care m-ai plasat!
@Raluca, asa cum am zis, compania nu se pune, da? 😛 Iar cuvintele, eu cred ca le meriti! 🙂