Usorul a trecut!

Da… din pacate pentru mine speram sa ma pot lauda astazi ca tot a trecut.. dar nu-s chiar asa norocoasa. 🙁 Maretul profesor care ar trebui sa ma opereze, e la o conferinta medicala… iar ceilati doctori nu fac nici o miscare fara sa spuna el. … si nu indrazneste nimeni sa ii „fure” pacienta sefului.. mai ales ca nu e nici o operatie usoara si toti cei ce au studiat documentele medicale dau ochii peste cap. Am avut noroc de o doctorita (am inteles ca este rezidenta „sefului”) cu sufet mare, care s-a schimbat la fata cand a auzit ca mai am si doi copii acasa  si m-a „invoit” pana Duminica seara, in speranta ca „sefu” va avea timp sa ma opereze luni… si s-a gandit sa mai petrec si eu ceva timp cu cei mici… Mina ei nu inspira optimism. Buna incurajare!

Nu ma mira graba chirurgilor, doar sunt o urgenta medicala… URASC SPITALELE! Si medicii care se cred Dumnezei!!

Diagonsticul oficial este colecistita acuta cu litiaza coledociana. Litiaza coledociana a fost rezolvata ieri, printr-o procedura usor invaziva, ERCP (colangiopancreatografia retrograda endoscopica),  facuta sub anestezie si in timpul careia a fost extras calculul care imi cauza blocajul si m-a facut sa am icter, aducandu-mi transaminazele de la max 89 la 672.  Icter la 31 de ani nu ma visam facand!

Partea „buna” (ca sa ma agat si eu de ceva) a bolii asteia este regimul.. pe viata. Fara grasimi, fara prajeli, fara porc, fara multe, dar cred ca o sa reusesc sa ma tin de el. Primele 6 luni o sa am un regim foarte strict.. mai strict decat al lui Vladi. .. am eu ce am cu regimurile ce tind spre mancarea de bebelus. 🙂 O sa devin as la capitolul diversificare! 🙂  Daca nici acum nu mai slabesc… imi iau gandul definitiv. Apropo de slabit.. de alaltaieri pana am ajuns acasa astazi, nu am mancat nimic… si, culmea, m-am externat cu 2 kilograme in plus; cantarite pe acelasi cantar.

Multumesc mult pentru toate gandurile bune pe care mi le-ati transmis pe facebook. Au ajutat enorm la moral. 😉 Nu este prima data cand cunostintele virtuale imi stau alaturi in momente grele, si va multumesc  din suflet pentru toate incurajarile!

Mi-e frica, recunosc. … si nu de durere.  Inteleg ca sansele de reusita a interventiei laparoscopice sunt aproape nule, dar totusi se va incerca… apoi urmeaza varianta clasica. Ambele variante prezinta riscuri ridicate la mine; de riscuri imi e teama. Deocamdata ma refugiez in vise. Visez la o minune. La inca o minune!

Articole pe aceeasi tema

52 de comentarii

  1. Si eu am intarziat bine de tot 🙁  N-am vazut nimic pe Fb…..poate ca suntem „linkate” numai cu pagina aceea a ta
    In fine
    Sper ca esti bine
    Totusi, de la ce a pornit?

    1.  @hapi2233 banuiesc ca pietrele erau produse cu mult timp inainte.. am avut 9…  „acutul” din diagnostic vine de la faptul ca una dintre pietre a plecat si a blocat canalul coledoct… de aici icterul si daca mai stateam mult puteam sa o dau in insuficienta hepatica

  2. Am intarziat putin, nu stiam nimic despre problemele astea. Imi pare rau sa aflu ca nu iti este bine. Dar nici nu este un capat de lume. Se va rezolva. 
    Iti doresc sa fii sanatoasa, sa iti poti creste copiii si sa te bucuri de frumusetea vietii!

  3. :)) eu cred ca e foarte important sa-ti asculti corpul. eu chiar simteam nevoia doar de supe slabe si iaurt. Dar simteam nevoia des de tot. Pentru ca nemaiavand colecist unde sa se stranga bila, picura continuu acolo si imi dadea senzatia de foame. (eu inainte de aceasta operatie nu am avut niciodata foame, puteam sta si 2 zile fara sa mananc nimic :D, insa de atunci e groaznic :)) ) Partea proasta daca nu are unde sa se stranga este ca nu ai suficienta pentru o masa mai copioasa. Deci sa papi putin, des, si doar ce simti. Daca dupa 2 luni simti ca poti manca mai consistent, nu cred ca e o problema. Eu simteam nevoia sa mananc dietetic, dar eram fortata sa consum prajeli si carne, inclusiv la micul dejun ficat de porc prajit. Nici pana atunci nu-mi placea carnea, dar atunci a fost declicul, dupa ce am ajuns la casa mea si am putut manca ce am vrut eu, nu am mai consumat niciodata carne. Din 2001 :D.

  4. Raluca Donciu, mie mi s-a spus ca regimul strict dureaza 3 luni, iar in urmatoarele 3 luni voi introduce treptat anumite alimente… un soi de diversificare. 😀 … dar ca va exista o lunga lista de interzise pe viata. Cred ca o sa devin fanatica a site-urilor de diversificare. 😀

  5. Eu atunci a trebuit sa locuiesc cu cineva care ma agasa cu mancarea total nesanatoasa, nu eram acasa la mine, nu ma intelegea. Eu eram prea rusinoasa ca sa refuz a zecea oara ceva ce nu-mi doream. Si am tras mult dupa. Si chiar mi-au spus unii medici ca e important regimul alimentar atunci, macar o luna, ca sa treci mai usor peste. Eu am avut greturi zilnice la oboseala vreo 3 ani, si cred ca pentru ca nu am putut atunci sa tin un regim cum simteam eu nevoia. O sa-ti spuna organismul, nu te stresa.

  6. Mădălina Neacşu, sper sa se rezolve doar laparoscopic.. ma sperie putin ideea ca va trebui operatie clasica…

  7. Ioana Cenusa, multumesc! M-a apucat si pe mine raul acum cand ai si tu chef de scris. 🙂 … suficient cat sa nu fiu in stare sa comentez mai deloc. 🙂

  8. Raluca Donciu, nu cred ca ma pasioneaza confruntarea, dar daca nu deranjez, o sa te barai pentru sfaturi privind dieta. In recomandarile tale stiu ca pot avea incredere! Te pup.

  9. Imi pare tar rau ca nu citesc vesti mai bune. Te pup si iti doresc un weekend linistit si iti tinem pumnii stransi pentru luni.

  10. M-ai lasat masca, si cu inima stranasa … 
    Am si eu aceeasi atitudine fata de spitale&co, mai bine sa n-ai nevoie.
    Tinem pumnii stransi tare, sunt sigura-sigura-sigura de tot, ca o sa fie bine 🙂
    Hai cu kilele jos, si cu mancarea sanatoasa sus! 😀 

  11. Sufletule, gandeste pozitiv, trebuie sa fie bine, ma gandesc la tine, o sa treaca si hopul asta.Esti o femeie puternica si curajoasa,
    Te pup.

  12. Cum sa-ti fie frica, doar esti barbata 😀 ! Nu face ca tiganul…cu malul…bine?! Un zambet larg si minunea se implineste! :*

  13. Ganduri bune si multa sanatate! Pe 28 decembrie anul trecut am fost operata si eu de urgenta… s-a rezolvat laparoscopic, din fericire, dar nici asa nu e o operatie usoara. Fii curajoasa, ca de obicei!

  14. Multa sanatate!!! O sa treci cu bine si peste aceasta incercare, am incredere in tine!!!

  15. Imi pare rau, nu stiam ca esti bolnava. Sper sa se rezolve repede si usor si fara probleme. Si eu am o colecistectomie laparoscopica facuta in 2001, asa ca daca o sa vrei, ne confruntam experientele dupa :). Multa sanatate!

  16. of Doamne , multa sanatate! Nu te gandi la nimic rau….Cat despre cele 2 kg….nu sunt reale, e un plus de cantar probabil din cauza stresului, ori poate de la perfuzii. …Inca o data iti doresc mult noroc si sa auzim de bine!