Prima noapte in camera lor.
Vladimir a dormit neintors; Maria s-a trezit ca de obicei pe la 3 pentru a merge la baie si apoi a refuzat sa se intoarca in patul ei. A ramas sa doarma cu noi.
In cea de a doua noapte in camera lor a fost putin mai bine. Daca nu luam in calcul faptul ca s-au culcat pe la 1.30 as putea spune ca a fost o noapte perfecta. Au ramas impreuna pana dimineata. Culcatul la 1.30 a fost o mare surpriza pentru noi… mai ales din partea lui Vladimir. El niciodata nu a mai facut asa ceva… dar intotdeauna e loc pentru o „prima data”. Sper sa nu devina o obisnuinta. In seara aceea am „evadat” la cinema, in doi. Am fost sa vedem Alex Cross. Filmul incepea la 22:50 … credeam ca ii vom gasi sfoaraind pe amandoi atunci cand ajungem acasa, dar piticii nostri nu au tinut mortis sa ne surprinda, asa ca i-am gasit intr-o forma de zile mari, plini de chef de joaca. Nu a fost chip sa ii adormim pana nu ne-am jucat inca o jumatate de ora cu ei. Am tras aer in piept si am facut-o si pe asta.. ca doar aveam bateriile incarcate. 🙂
Ne-am bucurat, totusi, ca pana dimineata nu s-au mai trezit si ca au reusit sa doarma toata noaptea impreuna, in camera lor.
Progresam. Cu pasi mici si cu stangacii, dar progresam.
5 comentarii
🙂 am sa vin la training la tine, sa invat copilul sa doarma la el in camera
Fain, eu in a dorm cu Iulia. Si Iulia a avut uneori momente cand se culca asa de tarziu iar eu eram asa obosita c anu o puteam trezi dimineata sa ii dreg programul.
Cunosc! Numai de nu ar trebui sa merg la seevici dimineata… Ce as mai dormi si eu…
Pașii nu sunt deloc mici. În fiecare zi se întâmplă ceva nou. Este o parte din minunea de a fi părinte.
Sunt mici! O parte din mine isi vrea dormitorul conjugal inapoi…. O alta isi vrea somnul de noapte si o alta isi vrea copiii fericiti. Greu!