Pe cand avea Maria 1 an si jumatate eram in plin training de renuntare la scutece de unica folosinta (generic numiti pampersi)…. Atunci vedeam momentul renuntarii la pampersi foarte aproape… Timpul a trecut, Maria a renuntat la papmersii de zi, apoi si la cei de noapte, apoi a inceput brusc sa ne ceara sa ii punem pampersi ca si fratelui ei, chiar daca cerea la toaleta cand ii purta. Apoi a inceput sa aiba mici accidente in momentele in care nu ii puneam pampersi, apoi au venit accidentele in timpul somnului; mai ales cand era foarte obosita. Acum acestea sunt o obisnuinta, asa ca am revenit la pampersul de noapte, iar ziua ii mai pun eu din comoditate. E imposibil sa merg intr-o toaleta publica cu ea si cu Vladimir… pe ea trebuie sa o tin, sa o sterg, sa fiu atenta sa nu atinga nimic, iar Vladi este in stadiul in care nu intelege ca nu are voie sa atinga ceva, indiferent cat de mult ii explic inainte motivele pentru care nu trebuie sa atingem toaletele, peretii sau cosurile de gunoi. Vorbim totusi de toalete publice din Romania care sunt, de cele mai multe ori, infecte…
Imi pare rau ca trebuie sa o chinuiesc asa pe Maria insa este cea mai sanatoasa varianta pentru amandoi. Uneori refuza “urgenta”(pampersul) si imi explica ca ea nu e bebelus. Nu, nu este… dar imi este greu sa gestionez altfel aceasta etapa.
Ea are 3 ani si o luna; el, 1 an si 9 luni… Ea simte din plin ce inseamna ca dezvoltarea ei sa fie conditionata de Vladi. Uneori e geloasa dar de cele mai multe ori il iubeste si imi explica cu intelepciune ca ea este surioara lui mai mare si are grija de el.
O deranjeaza “binevoitorii”care exclama “Vaaai, ce rusine!”. E jenata si devine mai vehementa in a refuza “urgenta”, insa eu stiu ca, de multe ori, “urgenta”chiar e necesara… Sau poate imi e necesara mie… Oricum stiu ca nu e corect fata de ea, insa voi continua sa apelez la urgenta atunci cand stiu ca nu pot merge cu ea la toaleta si incerc pe cat posibil sa ii explic ca urgenta nu e rusinoasa. E acolo doar sa ne salveze in caz de accidente; Maria intelege si, pe timp de zi, chiar daca poarta “urgenta”tot cere la baie, insa comentariile binevoitorilor o fac sa uite toate explicatiile mele…
Voi ce experiente aveti cu renuntarea la pampers?
14 comentarii
Noi avem alta problema, baietelul meu nu vrea sa faca in alte locuri in afara casei si a gradinite asa ca, am inventat pisu la paharel. Mai nou are si hartie colorata (creponata) in el si devine mai palpitant, da asta nu inseamna ca face intotdeauna cand e afara in el. Ma surprinde cat de mult poate sa se tina. Noaptea il tin tot cu scutec de cand a venit caldura si stam mult afara, seara pica frant. Ce zice lumea nu trebuie sa conteze, eu chiar fac urat daca primesc „sfaturi” si sunt in momentele acelea nervoasa. Cunoastem toaletele publice de la noi, avem noi oamenii mari oroare de ele dar sa mai intri si cu copilul.
buna ideea cu paharelul! O voi tine minte pentru Vladimir. .. La Maria e mai dificil, iar pomisorul nu mi-e mie confortabil… 1- ideea, iar 2 – faptul ca Vladi ramane nesupravegheat cat eu o asist pe Maria… Iar Vladi in 30 de secunde poate face muuuulte!
Gabi,
eu nu cred ca e important ce cred altii, fa tu cum crezi si cum stii ca iti e mai bine. Si eu prefer sa facem pipi la pomisor decat sa merg cu ea pe la toalete..am facut asta si la Viena si la Cluj si pe oriunde ne-a apucat urgenta…asta este. Din pct asta de vedere te inteleg foarte bine…
La scutec am renuntat usor usor peste vara…deci pe la 2 ani si 10-11 luni…acum merge singura la toaleta si refuza sa mai foloseasca olitele (desi are in fiecare baie cate una) vrea doar la toaleta. Ma mai cheama doar cand e vorba de treaba mare si…nu se descurca cu stersul de dupa (scuzati detaliile)..:) De cand e la gradi a devenit foarte independenta…se imbraca/dezbraca singura, mananca singura, merge singura la toaleta si inchide usa…etc etc. E un mic omulet „mare”..:)
si ea ar vrea sa mearga singura.. la toalete publice!! acasa nu e problema – ne striga doar sa o stergem. Cu pomul am eu ceva pitici asa ca incerc sa evit dar cea mai mare problema e Vladi care nu poate ramane nesupravegheat cat o asist eu pe Maria… si langa mine nu sta….
De ce vrei tu sa intri in toalete publice cu copil mic? Gasesti oriunde un coltisor retras cu iarba sau copacel si rezolvi problema. Lasa fata fara scutec, mai ales acum ca e vara, si mergeti fara grija asa. Toaletele sunt prea infecte pentru copii, nu are rost sa risti sa va alegeti cu ceva. La noi copacelul a fost si este de baza, chiar si iarna. Am grija in general sa faca inainte sa iesim afara.
1 – pentru ca nu se intampla mereu sa am pomi la indemana
2 – pentru ca am oaresce pitici cu pomii, mai ales cu cei de pe marginea locurilor de joaca, unde unii fac pisu ( sau mai mult) iar altii merg si culeg frunze, bete….
Aici copiii sunt lasati mai in voia lor cu invatatul la olita, predica e ca desi poti sa-i „dresezi” mai repede, ei fac corelatia intre ce simt si ce se intampla undeva dupa 2 ani jumate. Fiu-meu era pus pe WC pentru #2 incepand de pe la 9 luni, din comoditatea mea (il vedeam ca-i vine ca facea mutre si mi-era mai usor sa-l spal decat sa-i schimb scutecul). Orice altceva am incercat, a esuat, pana intr-o zi, cand implinise fix 3 ani si 4 luni cand a venit la mine si m-a rugat sa-i cumpar chilotei de „baiat mare”. Ne-am dus si si-a ales ce a dorit, eu l-am rugat sa aiba grija de ei si asa a fost, n-am avut accidente. Am pastrat chilotei de antrenament pe timp de noapte (tot din comoditatea mea, sa nu fiu stresata ca uda cumva patul si doarme asa, nu s-a intamplat si treptat am renuntat la ei. Asta a mers la cel mare, care are o fire blanda. Cu mezina, care e o capoasa de numa, am crezut ca scap mult mai repede, imi spunea ce face dupa 1 an jumate. Doar ca refuza sa faca la WC, sau daca mergea, mergea cand avea ea chef, fara nici o logica. Asa ca am lasat-o in dracii ei. Aici oricum nu se pomenste cumva despre „rusine”, nici macar daca sunt mai mari, n-ar indrazni nimeni sa spuna asa ceva. Suntem fara scutece la ea de pe la vreo 3 ani, cu foarte multe accidente (face 4 ani in iulie si uneori inca se incapatzaneaza sa faca pe ea, ma si anunta ca face pe ea), dar intre timp am renuntat sa ma mai stresez. Pe undeva e buna politica asta cu lipsa de stres, cand vor ei e bine, dar pe undeva cred ca media de varsta la care se renunta la scutece e sensibil mai mare aici. Maica-mea imi povestea ca eu la 1 an nu mai purtam scutece, dar din alte povesti (in care cica de cate ori ma emotionam mai tare faceam pe mine si lasam o dara umeda pe jos) sunt convinsa ca de fapt nu eram eu chiar asa emotiva, ci pur si simplu ca nu stiam ce mi se intampla si dadeam drumul la pipi pur si simplu pentru ca imi venea… Ma rog, in fiecare parte de lume alte trenduri si obiceiuri, si fiecare generatie vine cu scoala ei…
Eu spun sa-i lasi in ritmul lor, asa e cel mai natural pentru ei, si nu asociaza actul de a merge la toaleta cu ceva rau. Oh, si pe mine m-a salvat un colac portabil de wc (care se plia si incapea in poseta), pe care il dezinfectam dupa folosire si pe care il caram la mine, cand trebuia sa folosesc o toaleta publica (desi aici sunt curate dar eu am ramas cu piticii pe creier din Romania) rapid intindeam colacul si gata, puteau sa-l foloseasca amandoi linistiti.
Succes!
wow.. am citit de 4 ori textul tau si nu imi pot imagina in Romania o asa societate… suntem departe rau….
Colacul ala pare interesant ma apuc sa gugalesc poate reusesc sa il identific. 😉
Ca sa te ajute, pe asta il avem noi: http://www.amazon.com/Ginsey-Diego-Traveling-Folding-Potty/dp/B000RLEF12. Inca il folosesc cand suntem plecati, aici nu s-a pomenit sa faca vreun copil la pom (nu exista nici nevoia, sunt toalete peste tot si sunt curate in majoritatea lor, in 10 ani in Canada am prins toaleta jegoasa de exact trei ori – iti dai seama ce m-a socat daca le-am tinut minte :-), asa ca e mai sanatos sa am colacul ala, pentru linistea mea mintala. Bafta si pupam piticii!
A mea are 3 ani si 8 luni. Brusc, la 2 ani si 10 luni a cerut singura la toaleta, dupa ce eu imi epuizasem rabdarea si nervii sa o invat la olita. Am fost socati si totodata incantati. Daca se mai intampla sa scape un pipi mic, urla ca din gura de sarpe, de rusine si dezamagire. Am tinut-o asa, fara scutec, aproape trei luni. Pana in momentul cand s-a intors la gradi… Au inceput sa-mi spuna doamnele de la gradi ca se mai scapa pe ea… Azi un pipi, maine doi, apoi nr 2 si tot asa pana nu am avut incotro si ne-am reintors la scutec. Facea pe ea nepasatoare! Nu imi venea sa cred. Ce anume a facut-o sa se intoarca la scutec, inca nu mi-e clar. Poate ceilalti copii mai mici de la gradi, poate faptul ca eu eram insarcinata si se simtea cumva amenintata de venirea surioarei, ca nu cumva sa piarda din atentia pe care i-o acordam… Acum cere doar cand are chef. Are insa zile cand ne spune clar ca va face la olita, promite solemn si degeaba. Deoarece prima data cand a renuntat eram la bunici, m-am gandit ca schimbarea mediului a determinat-o sa renunte la scutec, de aceea, am trimis-o iar la bunici si se pare ca functioneaza deocamdata. Cere olita sau merge la toaleta, iar noaptea nu scapa nimic. Sa vedem cand ajunge acasa… Eu deja sunt imuna la privirile dezaprobatoare ale celorlati cand ii vad funduletul bombat de scutec. Ma intreaba daca inca mai poarta, le spun ca da si atat.
bunicii sunt magici. 🙂 Maria nu a vorbit decat dupa ce am inceput eu serviciul.. si nu pentru ca nu vorbeam cu ea ci pentru ca mama nu ii stia „limbajul” onomatopeic si nu ii oferea ce isi dorea atunci cand, pe limba ei, isi exprima dorintele.. 😀
Noi cand am renuntat, am renuntat de tot, si la noapte si la zi si a refuzat cu vehementa sa mai poarte scutec, chiar si de urgenta. Are o capacitate fantastica de a se tine pe care mi-as dori s-o fi mostenit de la mine 😀 Cand ies cu ea in oras, eu ma rog de ea sa gasim o toaleta ca ma scap pe mine, in timp ce ea nu are nicio problema 😀
eu am mustrari ca insist cu urgenta… si Maria tine destul de mult, insa sunt situatii in care chiar nu pot intra cu amandoi intr-o toaleta, si sa il las pe Vladi nesupravegheat chiar si pentru cateva zeci de secunde, este exclus… Mititica sufera destul din cauza diferentei mici de varsta intre ea si Vladi…
Da, e mai greu cu doi dar o sa treaca si etapa asta, nu-ti fa griji. Cu cat pui tu mai mult la suflet, cu atat ii transmiti si ei asta. P.S. Parerea mea e ca daca esti undeva in oras, e mai indicat s-o pui discret la un pom decat sa o cari prin cine stie ce toaleta insalubra. Are trei ani si nu e o tragedie daca face pipi in spatele unui tufis, atat timp cat arunci la cos servetelul cu care o stergi. Pe Eliza a prins-o odata nevoia in plina iarna, era un ger de crapau pietrele si a trebuit sa-i dau pantalonii jos la stalp sa faca pipi ca sa nu risc sa fie tocmai momentul in care nu se mai poate tine si face prin trei randuri de haine la minus 10 grade 😀