Dukan – dieta celor sanatosi

Adica nu e pentru mine. Am incercat. Am reusit sa dau jos 6 kilograme si nu le-am mai pus la loc, desi nu am respectat dieta decat 15 zile …. apoi am avut de furca cu rinichii, care au fost supra-solicitati de infuzia de proteine si au cedat. Nefronul nu a mai facut fata si m-am pricopsit cu o pielonefrita de toata frumusetea. Am dus-o pe picioare… dar greu. Trecerea la un meniu sarac in proteine, mi-a dat iarasi de furca. Credeam eu ca legumele proaspete ma vor ajuta… Ar fi ajutat, daca nu le serveam crude, asa ca iata-ma si cu o gastrita acuta. De vis! …. cam asta a fost experienta mea cu dieta Dukan… Nu e o antireclama. E doar experienta mea, de om nesanatos cu suferinte cronice la rinichi si cu probleme intestinale. Mi-e ciuda de mor! Era singura dieta ce a dat rezultate… 🙁 Acum […]

Continue Reading

Povestea unor copii fericiti

Bine te regasesc! Ne-am alaturat campaniei de prevenire a Sindromului Copilului Zgaltait (SCZ) desfasurate de Fundatia Inocenti. Sunt acolo o mana de oameni care fac lucruri dumnezeiesti. I-am vizitat intr-o zi pe la pranz la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului (IOMC), Prof. Dr. Alfred Rusescu, acolo unde isi desfasoara activitatea. Mi-au spus cu bucurie ca au multi voluntari si intr-adevar, saptamana trecuta au avut o echipa de voluntari din Franta. Cred ca erau in jur de 10-12 adolescenti care ii tineu in brate pe bebelusii singuri internati in spital (sau „fara apartinator” – cum li se spune oficial). Am vazut copii de 12-13 ani care aduceau o mica bucurie altor copii mai mici! Si desi erau numai bebelusi acolo, niciunul nu plangea si nu scancea. Fiecare bebelus era fericit pentru ca era tinut in brate si mangaiat, cineva ii vorbea si-l striga pe nume. Am vazut o scena emotionanta! […]

Continue Reading

1 Mai muncitoresc

A fost. 🙂 Nu a fost o mini vacanta, insa cu ajutorul parintilor mei, am reusit si noi sa ne odihnim. Mai mult eu, decat Sorin, e drept…. Am petrecut in dulcele stil romanesc: am facut un gratar alaturi de prieteni – in curte, nu in vre-un loc special amenajat. Sunt teleghidata… si incapabila sa scriu mai mai mult decat aceasta scurta telegrama. 🙂 Citind blogurile pe care le urmaresc in mod frecvent, am descoperit locuri noi. Deja am agaugat doua dintre ele pe lista de locuri in care imi doresc sa ajung: Sibiel si  Roaba de Cultura din Herastrau. Voi pe unde ati umblat zilele acestea?  🙂 … nu de alta, dar lista mea e inca deschisa.

Continue Reading

Rubeola si furnica

O galma aparuta in capul lui Sorin a tulburat pentru cateva ore linistea familiei noastre. … sa fi avut vre-o 7 cm diametru atunci cand mi-a aratat-o… si cca. 1 – 1,5 cm ininaltime. Normal ca m-am panicat, mai ales ca zicea ca il mananca, si am facut ce face orice nevasta veritabila: am sarit cu gura pe el si nu m-am oprit din cicaleala pana nu a acceptat sa mergem sa il vada un medic. Si am fost la Spitalul de Boli Infectioase… ochiului meu neavizat ii parea acea galma ca o muscatura de „ceva”. Pana sa ajungem la spital, in capul consortului a mai aparut o galma… un pic mai mica, dar care crestea vertiginos. Aveam numai ganduri legate de muscaturile de capuse in cap la acea ora…. Ajungem la camera de garda si dupa ce a fost consultat, am fost informati ca nu se poate determina cauza […]

Continue Reading

Timpul

In ultima perioada timpul liber nu prea imi prisoseste. Cand nu sunt la job, sunt afara cu cei mici. Cu amandoi sau numai cu cate unul… depinde de orarul lor de somn… Inca sunt in contratimp la capitolul acesta. In plus, Vladimir  merge non stop, dar numai sustinut. Am luat-o de la cap cu durerile de spate. 🙂 … dar nu ma ingrijorez. Stiu ca etapa aceasta va trece repede. Nici nu-mi vine sa cred ca baiatul meu mai are putin si merge singur…. 🙂 Maria e din ce in ce mai cooperanta si mai intelegatoare. Micul diavol tazmanian da semne de „imblanzire”. 🙂 Se intampla multe in viata noastra. Cu o viteza ametitoare. Nici nu stiu despre ce sa mai povestesc… Am ramas mult in urma la consemnarea evolutiilor lor. Traim cu intensitate fiecare secunda si ne bucuram ca ne-a fost dat sa o facem impreuna! Vremea frumoasa si […]

Continue Reading

Salut „legea picnic-urilor”

Legea 54/2012 este cea care ar trebui sa ne ajute sa avem parte de iesiri in natura in timpul carora sa nu fim deranjati de manelele concetatenilor sau in care sa nu calcam prin mormanele de gunoaie pe care acestia le lasa in urma. O lege care trebuia sa vina cu mult timp in urma, si care sper sa oblige autoritatile sa amenajeze mai multe locuri de picnic. Nu ma dau in vant dupa picnicuri…. avem avantajul ca locuim la curte si ne-am amenajat singuri un cotisor de „picnic”, insa sunt multi cei care, locuind in apartamente, asteapta cu nerabdare anotimpul cald pentru a putea evada in natura. In prezent, bucurestenii pot iesi la picnic numai in Parcul Tineretului si in Parcul Crangasi. Insa cei care beneficiaza de mijloace de transport proprii au acces si la locurile amenajate in zonele limitrofe: Padurea Comana, Parcul Mogosoaia,  Parcul Constantin Stere ( Bucov), Complexul […]

Continue Reading

Intre generatii

– Gagicuto, esti mortala. – Vai, gagico, ce iti mai plac tipii. – Ce-ti pasa tie, cretulino? Te doare la buton. O reprezentanta a generatiei tinere, in dialog cu Maria. Am inlemit! Inca ma uit urat. … dar nu cuvintele m-au adus in stadiul asta… sau de fapt nu numai cuvintele. Gestica era de pisi-colectie. … si cum toate astea nu erau de ajuns, pisi-duduita pluseaza si i se adreseaza lui tata: – Ce bine o duceti cu papagalu’ asta care-l aveti! … saracul tata nu facuse altceva decat sa o roage pe mama sa ii faca o cafea. Tata pluseaza si el.. ca vede ca are cu cine… si ii ofera si niste branza asortata la paharul de vin rosu pe care deja il acceptase. Si a avut grija sa o anunte ca „traditia” provine din franta. Pisi-duduita nu se lasa mai prejos: – Vai, servesc colazione! [poker face] [poker […]

Continue Reading

Ziua de dupa…

Avem noroc cu carul ca putem „abandona” copiii in grija bunicilor, si astfel ne putem face de cap in oras. Ieri ne-am facut de cap la cununia unor prieteni dragi ( si jumatate de nasi ai copiilor, adica 2 din 4). Pe cei mici i-am luat numai la primarie, si apoi i-am dus acasa, mergand la petrecere singuri. Ne-a prins si noua bine si oricum nu am fi avut cum sa ii tinem acolo, locul nefiind impartit in zone pentru fumatori si zone pentru nefumatori.  A fost o petrecere frumoasa… cel putin pentru noi. Ne-am lungit pana tarziu in noapte, dar ne-a placut. Nu la fel de placut a fost insa atunci cand, reintorsi acasa, am gasit-o pe Maria treaza si cu mare chef de joaca… noi eram terminati, dar nu am avut de ales si am stat cu mandra careia ii casunase ca vrea si ea machiaj sau „onghii” […]

Continue Reading

Dragoste de sora

Maria: Bebe doale. Dintii. Doale. Sorin: Un Nurofen, va rog. Farmacista: Cu ce? Capsuni sau… Maria: Pocale. Bebe doale. Acasa.   Maria – 2 ani si o luna; Vladimir  – 9 luni. In ritmul asta, mai avem putin si o trimitem sa ne cumpere tigari. 🙂 🙂 🙂

Continue Reading

Circul Pastelui

Am fost si anul acesta la slujba de Inviere. La biserica Bazilescu. Am avut parte de un solo de toaca ce concura cu brio un concerct al trupei Sistem (inregistrare, normal) si de o „organizare” iesita din comun. „Faceti culoar pe mijloc, va rugam” am auzit in boxe de cateva ori. „Eliberati scena!” „Stefane, nu mai bate, ma, clopotu’!” Toate astea rasunau in boxe. Cei din jur, injurau cu foc, se impingeau mai rau ca la o manifestatie. Tot ce vroiau era lumina… Mai mult de jumatate dintre ei nu au stat nici macar pana la „Hristos a Inviat!” Au inceput sa plece. Alta buluceala, alte injuraturi rostite cu patos chiar in curtea bisericii.  Coada la anafura – un alt prilej de injuraturi, impinsaturi si sfidare. Tinerii care injurau pe banda rulanta si foloseau expresii triviale pe post de formule de adresare faceau tot ce le statea in putinta sa […]

Continue Reading