aka Zburlitul, asa cum a fost poreclit de asistentele de la neonatologie : Multumiri Cristinei care m-a ajutat sa descarc pozele – eu i le-am trimis prin MMS iar ea mi le-a trimis inapoi prin e-mail! Dupa cum se vede, nici din a doua incercare nu mi-a iesit reteta de copil care sa semene cu mine. 🙂 … si dupa toate cele intamplate odiseea acestor „experimente” a luat sfarsit. M-am ales cu doi copii minunati care seamana cu tatal lor!
Si totusi…
Lucrurile nu mai sunt atat de negre ca dimineata! 🙂 Se pare ca medicii au fost induiosati de lacrimile mele si mi-au aranjat o intalnire privata cu Vladimir. 🙂 L-am tinut chiar si in brate! … eram asezata pe un scaun, si mi l-au pus in brate!! 🙂 Mi-e greu sa exprim ce este in sufletul meu… sunt sigura ca doar o mama imi poate intelege bucuria! 🙂 L-am tinut pentru prima data in brate pe Vladimir!!!!!!!!!!
Update de viata in patru
Acum opt zile a inceput aventura noastra in patru. Nici prin cap nu imi trecea ca voi ajunge sa nasc in dimineata zilei de 12 Iulie…. nici macar nu am mai ajuns la Brasov. Vladimir Ioan Cojocaru s-a nascut in Bucuresti, la maternitatea Cantacuzino si a fost adus pe lume de dna. Dr. Dima Ane Marie – medicul care imi trateaza problemele ginecologice inca de pe vremea in care eram o copila si ma luptam cun niste ovare polichistice bilaterale – 15 ani. Probabil ca acesta a fost marele meu noroc…. M-a consultat, si, stiind ca imi doresc sa nasc la Brasov, m-a sfatuit prieteneste sa nu fac aceasta imprudenta… Desi nu eram prea incantati de idee, am acceptat cu gandul la sanatatea bebelusului pe care urma sa il aduc pe lume, dar cu sufletul strans ca Sorin nu va putea asista…. In nici 40 de minute eram pe masa […]
Nasc?
… sau cand nasc? Intrebarea aceasta cred ca a bantuit gandurile oricarei gravide, mai ales pe final de sarcina. Acum e randul meu sa fiu bantuita de aceasta intrebare; din nou. Conform planurilor initiale, trebuia sa nasc astazi, insa organismul meu mi-a dat planurile peste cap si acum trebuie sa (mai) astept. Cat? Cat se poate… in speranta ca hemoglobina mea va mai creste putin… E ciudata asteptarea; si grea. Daca pana acum am avut o sarcina foarte usoara in comparatie cu prima, acum imi este rau; groaznic de rau… cel putin asa resimt eu pregatirea organismului meu pentru nastere. Cel mai tare ma termina durerile de spate, greata si durerile de cap. Practic, cam zac, dar si zacutul doare. Mai am mult?? … ar fi frumos sa imi poata raspunde cineva. Poate reusesc maine sa aflu raspunsul. Nu mai pot asa… trebuie sa ajung la doctor, macar sa vad […]
A zis!
… Adica Sorin s-a hotarat! Vladimir – Ioan Cojocaru se va numi viitorul membru al familiei noastre! 😀 Inca 7 saptamani si vom face cunostinta live cu micutul cojocar.
30 de saptamani, pe scurt.
Pe scurt, pentru ca nu sunt chiar atat de multe de spus… 🙂 Ne-am vazut Sambata; a fost cooperant si s-a lasat puricat bine. 🙂 E mare – cam cu vre-o trei saptamani mai mare decat media pentru varsta lui gestationala, insa nu ma sperie acest lucru; si Maria se arata la fel, iar in ultima luna a cam stagnat. Sunt curioasa daca va fi la fel de micut precum a fost sor-sa la nastere? 🙂 Eu sunt bine. Mult mai bine decat la prima sarcina. Imi da putin de furca tensiunea – am inceput sa depasesc destul de des 14 cu 8, dar am primit reteta de Aspenter – sper sa mearga cu el. Carceii ma termina. Arsurile au inceput sa imi dea pace; la fel si insomniile. Sunt obosita si as dormi tot timpul… dar nu-mi ofera Maria acest „rasfat”. Saptamana viitoare trebuie sa ajung sa imi fac […]
Carcelul de „buna dimineata”
Am deja o saptamana in care ma trezesc in fiece dimineata din cauza unor carcei la gambe… Mi se mai pun carcei si in talpi si in palme, insa trezitul brusc din cauza gambelor pietrificate nu este egalat de nimic… 🙁 Din ce informatii am gasit pe internet, carceii sunt des intalniti in lunile 7-8 de sarcina si se pare ca se datoreaza unor dezechilibre al mineralelor din sange, a oboselii sau a modificarilor ce apar la nivelul circulatiei sangvine. Culmea este ca, in ciuda aversiunii mele pentru vitamine, ma indop de doua luni cu Femibion, despre care se spune ca sunt „ultima generatie” de vitamine prenatale, iar in plus mai iau si fier. De mancat mananc destul de sanatos – ma indop cu salate, legume, fructe, seminte… … si totusi, carceii mi se intetesc, durerile sunt din ce in ce mai intense iar durata creste cu fiecare episod. Mai […]
A sasea-a zi, pauza…
… cel putin asa e la noi; a sasea zi din saptamana luam pauza… un fel de pauza, caci Sorin trebuie sa ajunga la munca iar eu ma duc sa ma intalnesc cu Ghita. 🙂 … trebuia sa experimentam si situatia asa, nu? 😛 Candva, in cursul saptamanii viitoare, revin cu poze si noutati despre Ghita. 🙂 Pana atunci, ma laud putin cu activitatile noastre ce incep dupa amiaza si tin pana tarziu in noapte: Ziua a 2-a (de zugravit): Sorin a facut mici reparatii, gletuind pe unde era nevoie si a dat o mana de lavabila de tavan. Mie mi-a revenit sarcina de a da colturile si dunga alba care coboara cativa centimetri pe perete. La colturi am esuat, dar a reparat Sorin greselile mele, in cursul celei de a 3-a zi. Sorin a adormit la 24:00, eu la 3:00, o data cu
Work in progress…
Vroiam sa ne apucam de treaba mai demult.. insa motive de amanare am tot gasit… pana ieri, cand am demarat lucrarile de amenajare a camerei pentru copii – la inceput va fi doar a Mariei, deoarece Ghita va sta cu noi… cel putin in primul an de viata. Apoi ne dorim sa o imparta pana pe la 6 ani, dupa care ne dorim ca fiecare sa treaca in camera lui… Cam asta e planul… Sorin lucreaza in fiecare zi, dupa serviciu, iar eu il ajut cu treburi marunte, gen taiatul foliei pentru acoperirea podelei, acoperirea pervazurilor, si m-am ocupat si de strangerea catrafuselor din camera (de impachetare, ca de carat s-a ocupat Sorin – cu putin ajutor masculin la caratul mobilierului). Asa arata camera acum; urmeaza sa s
Saptamana neagra
.. ca nu stiu cum altfel sa o numesc… Am inceput saptamana cu o vizita la medicul de familie pentru a ne explica rezultatele analizelor. In urma acestei vizite la medic ne-am ales cu o trimitere la alergolog, unde am facut teste de alergie si ne-am trezit cu o alta trimitere pentru analize… Intre toate acestea, Maria a facut (cel mai probabil) o enterocolita: stomac deranjat, un eritem fesier infernal – are rani… Tratament medicamentos si o indicatie de regim alimentar. Ranile le tratam cu violet de gentiana si o crema preparata in farmacie, spalaturi dese, si stat mult la fundul gol – asa am inaugurat si seria „accidentelor” minore sau majore pe covoare sau parchet, mai in toata casa, dar partea buna este ca a inceput sa faca mai des la olita… sau langa olita daca o apuca si noi nu eram pe faza sa o asezam. 🙂 Regim […]