Meniurile pentru petrecerile celor mici sunt o provocare pentru mame… pentru mine, sunt cea mai mare provocare. Se stie ca nu posed talente „gospodinaresti” si nici imaginatie extraorinara nu am… si oricum… nu ar ajuta in cazul acesta. Mainile mele stangi refuza sa puna in practica putinele idei care imi vin… Ma uit cu jind la poze sau tutoriale si nu inteleg nimic.. si totusi, as vrea sa fiu in stare sa fac ceva pentru copii mei. In curand Vladimirul nostru va implini un an si as vrea sa fac cumva sa pregatesc ceva special pentru micutii care il vor onora cu prezenta… Mi-e greu sa ma inham la realizarea minunatiilor care tot circula in online, asa ca mi-am propus sa va cer ajutorul: am nevoie de idei usor de pus in practica, dar cu lipici la pitici mici-mici. 🙂 Proiectul cel mai ambitios va fi un pepene sculptat…. daca […]
Program de week-end
In caz ca nu v-ati facut inca planuri pentru acest week-end, va reamintesc ca puteti participa la Cea mai mare ora de sport, la Talciocul Urban organizat pentru Stefan sau la „Femei pe Matasari” …. unde puteti admira o burta ambitioasa care si-a propus sa va intampine cu colectia de vara LiluTesa. Talciocul Urban se desfasoara la Lente & cafea (str. Arcului 8, in spate la Armeneasca), Sambata 23.06, incepand cu ora 12:00. Mai multe detalii gasiti aici. Cea mai mare ora de sport- se desfasoara in parcul Lumea Copiilor, tot Sambata pe 23.06, incepand cu ora 09:00. Evenimentul dureaza 12 ore. Detalii gasiti aici. Femei pe Matasari se desfasoara in zilele de 23 si 24, unde altundeva decat pe Matasari. Detalii si program, gasiti aici. La care dintre cele de mai sus v-ati propus sa ajungeti? 🙂
„Inmultirea” – varianta trista
In zilele noastre familiile monoparentale nu sunt deloc iesite din comun. Personal consider ca este o potiune mult mai decenta decat constrangerile societatii din trecut: faci copil = te casatoresti sau ai divortat= esti o rusine pentru familie. Nu toti oamenii se inteleg si imi pare inuman sa fi constrans prin diverse metode sa iti petreci tot restul vietii langa un om pe care nu il iubesti si care nu te iubeste, sau e violent. Mai mult condamn oamenii care aleg sa ramana in familii disfunctionale decat pe cei care „asigura” disfunctionalitatea familiilor. Parerea mea strict personala. … oricum m-am indepartat de la subiectul pe care mi-am propus sa il adordez, adica cel legat de procreare, asa ca revin. Azi mi-am propus sa scriu despre decizia de a procrea. Cui apartine ea? Femeii? Barbatului? Amandurora? Logic ar fi ca amandurora, insa atunci cand partenerii, fie ei casatoriti sau nu, au […]
Nucleul familiei
Inainte de a avea copii, am fost noi. Fara noi, nu erau ei.m Fara ei, noi nu am fi fost astazi ceea ce suntem…. Ne-am schimbat; am evoluat impreuna, insa nucleul familiei noastre ramanem noi. Armonia familiei noastre depinde de dragostea ce o simtim unul pentru celalalt, de felul in care ne intelegem si ne sustinem reciproc, de concesiile pe care le facem si de dorinta noastra de a depasi toate greutatile care ne apar in cale. Nu suntem perfecti si nu ducem o viata roz, insa ne iubim si asta ne facem sa vrem sa mergem mai departe impreuna in viata. Sunt cinica de felul meu… plus ca amandoi suntem la a doua casatorie…. asa ca acum stim ca trebuie sa muncim pentru a avea relatia pe care ne-o dorim. Cand incetezi sa lupti pentru dragoste e totul pierdut, iar divortul este de multe ori iminent. Negociem, facem compromisuri, […]
Pentru musafirii vorbareti
Pentru ca am observat ca unii dintre cei care citesc acest blog nu au bloguri, am inaugurat o noua sectiune pe care am intitulat-o „Musafiri” pe care o dedic voua, tuturor celor care doriti sa spuneti ceva mai mult decat cateva cuvinte intr-un comentariu. Un fel de carte de oaspeti a blogului, in care va invitam sa scrieti ori de cate ori veti simti sa o faceti. 🙂 Ne face mare placere sa va gazduim postarile. 🙂 Singura rugaminte este ca acestea sa nu fie advertoriale si limbajul lor sa se incadreze in limitele decentei. Cine sparge gheata? 🙂
Crestem frumos
Zilele trec si nu degeaba. Savuram clipele, si invatam in fiecare zi cate ceva nou. Noi de la ei (copii), ei de la noi… Cresc si ei, crestem si noi. Ne formam impreuna. Noptile noastre incep sa fie mai linistite, zilele mai insorite. Trecem impreuna peste crize de tantrum, dureri nesfarsite cauzate de eruptiile dentare, trainingul la olita, gelozii, renuntari la suzeta… Ei se dezvolta armonios, noi ne consolidam ca si cuplu; impreuna ne dezvoltam ca familie. E un sentiment minunat. O implinire greu de exprimat in cuvinte. Vladimir are 11 luni, Maria – 2 ani si 3 luni, Sorin 34, eu 30. Un amalgam de varste pe care invatam sa le imbinam armonios. Nu ne iese mereu, dar ne straduim; si ne place. Noua sigur. Se pare ca si lor. Lucram amandoi si incercam totusi sa le oferim tot ce au nevoie pentru a se dezvolta armonios. Nu suntem […]
Vacanta in familie
Alegerea destinatiei perfecte pentru o vacanta in familie imi pare cel mai greu lucru ever. 🙂 Trebuie sa iei in calcul o mie si una de variabile, sa incerci sa multumesti toti membrii familiei si sa impaci toate gusturile. In cazul familiilor cu copii mai mari imi pare mai simplu…. dar la noi astia cu pirichindei mici, imi pare imposibil sa reusesti sa iei decizia cea mai buna. In prumul rand se pune problema locatiei si a drumului pana la ea. Avion? … doar daca ai cum sa te limitezi la cele 40 de kg de bagaje impuse de companiile aeriene pentru o familie. Daca nu platesti bilet intreg pentru copil, nu beneficiezi de cele 20 de kg de bagaje aferente unui pasager. Masina? … rezista copilul la un drum atat de lung? Rezista masina sa care atatea bagaje? (intrebarea asta si-o pun sigur cei care au masini de clasa […]
Primii pasi Vladimiresti
Gata! Am bifat si „premiera” primilor pasi facuti fara nici un fel de sprijin. S-a intamplat Marti seara, cand am fost la Ikea. Cavalerul meu a luat-o la sanatoasa explorand micutul loc de joaca din zona restaurantului. 🙂 Aproape ca alerga dintr-o latura intr-alta a locului de joaca tragand cu bucurie de toate „zanganelele” de acolo, iar Maria il privea fericita si il aplauda. Normal, ca nu am apucat sa fac nici o poza si ca nu am imortalizat nicicum momentul. Eram prea ocupati sa ne bucuram si noi alaturi de ei, insa imaginea acelor clipe ni s-a intiparit adanc in minte, iar amintirea este nepretuita. Avem doi copii umblatori! 😀
Dragoste pentru animale dusa la extrem
Cu ceva timp in urma, Maria a fost impreuna cu bunicii la casa sora-mii de la tara. Casa inseamna de fapt o moara, o cresacatorie de pasari si o livada numai buna de batut in lung si in lat de catre Maria mea. A facut “milai”, a alergat “latele” (ratele) si gainilie si puii, pe care ii numeste generic “cososu”, s-a jucat cu pisicile, a explorat livada dupa bunul ei plac… si dintr-o data s-a linistit si statea pe vine explorand fericita ceva. Tata a crezut ca se joaca cu pisicile… dar in afara de rasetele Mariei nu auzea nici un mieunat, asa ca se apropie de nepoata-sa sa vada ce jughineste ea acolo. Fata mea – suflet mare iubitor de animale – isi gasise un tovaras de joaca si il mangaia si il invartea pe toate partile: …… un soricel! In secunda doi sarmana creatura a fost smulsa din […]
1 Mai muncitoresc
A fost. 🙂 Nu a fost o mini vacanta, insa cu ajutorul parintilor mei, am reusit si noi sa ne odihnim. Mai mult eu, decat Sorin, e drept…. Am petrecut in dulcele stil romanesc: am facut un gratar alaturi de prieteni – in curte, nu in vre-un loc special amenajat. Sunt teleghidata… si incapabila sa scriu mai mai mult decat aceasta scurta telegrama. 🙂 Citind blogurile pe care le urmaresc in mod frecvent, am descoperit locuri noi. Deja am agaugat doua dintre ele pe lista de locuri in care imi doresc sa ajung: Sibiel si Roaba de Cultura din Herastrau. Voi pe unde ati umblat zilele acestea? 🙂 … nu de alta, dar lista mea e inca deschisa.