In ultimele zile peste tot prin jur, aud vorbindu-se despre gripa noua. Nu ma deranjeaza si nici nu ma panicheaza aceasta campanie media, insa de cand prezenta virusului a devenit o amenintare pentru spatiul meu, m-am panicat. Vineri am aflat ca in cladirea in care lucrez, exista un angajat cu virusul A H1N1 – CONFIRMAT! In jumatate de ore de la aflarea vestii eram deja in drum spre casa. Nu mi-e frica pentru mine; mi-e frica pentru buburuza noatra! Iar frica mea prezinta usoare tendinte de paranoia… Deja mi-e teama sa ies din casa! Probabil ca nu as fi avut probleme in a ramane in continuare la birou, insa m-a socat modul in care s-a inteles sa se faca dezinfectia cladirii: toate actiunile intreprinse s-au rezumat strict la etajul la care activa angajatul cu pricina si bine inteles, la etajul „executivilor”; lifturi, holuri sau etajul pe care sunt situate salile […]
ProMAMA
Am primit astazi prin e-mail o informare privind deschiderea (in Bucuresti) unui nou centru pentru mamici si viitoarele mamici. Daca se gaseste careva care poate sa imi ofere mai multe informatii despre noul centru, va rog sa nu ezitati sa o faceti. Acum va las in compania prezentarii pe care am primit-o. [slideshare id=2373799&doc=promamacenter-091029042542-phpapp01]
Misca!!!
Suntem in grafic! 🙂 Se spune ca in luna a 4-a incep sa simta miscarile fatului,si iata ca suntem in grafic! Buburuza noastra e tare vioaie atunci cand e treaza, uneori dureros de vioaie … De obicei isi face simtita prezenta in jur de 11-12 si trage pe dreapta (la propriu) mult dupa miezul noptii. In perioada petrecuta in spital, chiar incepusem sa imi fac griji ca eu nu imi simt inca bebelusul miscand… mintea mea bolnava refuza sa inteleaga ca toate celelalte mamici aveau sarcini de peste 21 de saptamani; ma linisteam de fiecare data cand il vedeam la ecograf. Acum m-am linistit! 🙂
Rasfat in sarcina, sau exploatarea sotului?
Trebuie sa recunosc ca perioada sarcinii are avantajele ei… de care incep sa invat sa profit din plin 😛 … si daca uneori mai sar si calul, sotul meu gaseste intotdeauna puterea sa-mi treaca cu vederea „micile scapari”. Deja ma gandesc ca zilele mele de rasfat total sunt numarate… Deja m-am obisnuit cu paharul de suc de portocale proaspat stoarse lasat pe noptiera in fiecare dimineata, uneori chiar si cu o cafeluta langa, cu masajul din talpi pana in crestet, cu mangaierile si sarutarile de care se bucura burtica mea, cu ritualul de trezire din fiecare dimineata: zeci de pupici, imbratisari si mangaieri…. Nu mai zic de drumurile la magazin pe care le face in miez de noapte pentru a imi cumpara jeleuri, fructe, ciocolata sau orice altceva mi se mai nazare. Uneori ma simt prost ca se chinuie atat de mult pentru a ne rasfata… si totusi acum doua […]
A fi sau a nu fi – mama singura?
In zilele noastre a fi o mama singura, nu mai reprezinta demult un stigmat. Sunt zeci de motive care te aduc in pargul asumarii acestui rol: o relatie sentimentala nu iti aduce satisfactie sufleteasca, dezamagiri repetate in dragoste sau chiar propriile tale greseli in viata…. si lista ramane deschisa. Indiferent de motivul pentru care ai ajuns sa iti asumi acest rol, fara sa te casatoresti, sau chiar fara sa-i spui partenerului ca va fi tata, sau chiar mai rau sa ii ascunzi in mod deliberat partenerului faptul ca, copilul pe care il porti in pantece nu este al lui, trebuie sa dai dovada de spirit independent si de un curaj nemasurat pentru a
„Neputinta trupului trebuie sa dea o noua putere sufletului nostru”
Probabil ca unele mamici, care au trecut prin incercari mai grele decat cea prin care trec eu, ar spune ca ma plang degeaba… Dar deja imi este greu sa imi gasesc forta – forta de a le duce pe toate! Viata buburuzei noastre depinde in mare parte de mine, in special de tratamentul pe care trebuie sa il urmez si de repaos. Nici cu repaosul nu mi-e prea usor sa ma acomodez, dar disper atunci cand corpul meu nu ma ajuta sa pot urma tratamenul perfuzabil descris de medic. Venele imi cedeaza, facandu-mi suferinta si mai cumplita… nu suferinta fizica, ci zbuciumul sufletesc ce izvoraste din incertitudine si neputinta! Pana azi am schimbat deja 4 branule in 6 zile, iar in seara aceasta vena mi-a cedat din nou…
Emotii…
Buburuza noastra a hotarat sa ne dea ceva emotii, nu tocmai placute. Marti dimineata am ajuns de urgenta la spital. Diagnosticul nu a fost unul linistitor: decolare de placenta si amenintare de avort. M-am simtit neputincioasa. Uram neputinta de a nu putea face nimic pentru buburuza noastra. Am urmat cu strictete indicatiile doctorului: repaos total & tratament perfuzabil, iar aseara, mi s-a facut o reevaluare: suntem bine! Placenta s-a lipit la loc si bebe e tare jucaus, ne-a facut chiar si cu manuta cand l-am vazuta la ecograf :). Am plans amandoi de fericire,
Cursuri si gimnastica
// // Inca de la inceputul sarcinii ne-am interesat unde putem urma (impreuna) cursuri: in special cele de puericultura si de pregatire pentru nastere, dar si gimnasitca pentru gravide (astea sunt doar pentru mine 😉 ). Oferta de pe piata bucuresteana nu este foarte variata in acest sens drept pentru care optiunile noastre s-au redus la doua: serviciile ofertite de cei de la Filantropia si cele oferite de cei de la Activecenter. Dupa ce am consultat ofertele, am ales sa
Primele cumparaturi
Acum o saptamana, pe cand eram la cumparaturi, ne-a atras atentia o pereche de ghetute. Ne-au cucerit pe loc si nu am putut rezista tentatiei de a le cumpara! In consecinta, acum, pe una dintre etajerele din living troneaza o pereche de ghetute ce se pot confunda usor cu un breloc, daca ar fi sa-l ascultam pe tati. 🙂 Cum nu suntem inca siguri de sexul bebelusului, am optat pentru
Semneaza si tu petitia online pentru acordarea la timp a indemnizatiei pentru cresterea copilului!
A trecut ceva vreme de cand nu am mai scris pe blog… Acum scriu pentru a supune atentiei vostre o laudabila initiativa a unei membre a forumului Parinti.com – Mitrofan Elena: Petitia online pentru acordarea la timp a indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la 2 ani. In prezent, indemnizatia pentru cresterea copilului este acordata dupa cca. 3 luni… inca o bataie de joc din partea sistemului. Cotizezi lunar suportand din salariu toate taxele si impozitele, iar dupa ce nasti, trebuie sa astepti 3 luni pana intri in posesia venitului ce ti se cuvine! Daca poti si vrei sa sprijini aceasta campanie, semneaza si tu petitia! http://www.petitieonline.ro/petitie-p47134046.html