Toate-s vechi si noua-s toate.

Aceasta este senzatia pe care o am in ultima perioada.

Maria creste si ne uimeste pe zi ce trece; actiunile ei sunt noi, sentimentele noastre parca sunt aceleasi insa cu mici variatiuni in aplicabilitate.

Am bifat si a doua noapte nedormita… de fapt nu a fost completa, ci numai pana pe la 01.30. Apoi a dormit bustean pana la 10.30 – Maria aproximase 12.00. Nu a plans, nu a fost nervoasa, statea la mine in brate si se cuibarea la pieptul meu intinzandu-mi fruntea sa i-o sarut. O faceam, iar ea zambea! ­čÖé Mi-a uns sufletul!

Tot la capitolul Maria, merita mentionat faptul ca mananca de rupe supa de pui cu galuste.

Sorin a avut ieri zi de refacere. Era rupt. A dormit de la 18.00 ┬ápana pe la 01.00 si apoi de la 3.00 …pana nu stiu cand – ca doar nu a dormit numai Maria pana tarziu. ­čśŤ

„Dimineata „, cand m-am trezit, copilul era hranit, omul cavernelor disparuse lasand in locu-i un sot ras si frezat, si incredibil de odihnit. ­čÖé Tunsul ramane pe alta data. ­čśë

Rasfatul a continuat pentru mine, atunci cand tata si-a scos nepoata la plimbare, oferindu-ne astfel ocazia de a petrece putin timp impreuna.

E frig, dar imi place toamna aceasta. Mi-a placut inclusiv ploaia de noaptea trecuta…

Saptamana viitoare umblam (iar) pe la doctori.

Articole pe aceeasi tema

8 comentarii

  1. SI Alesiei ii place foarrrrte mult supita cu galusti! De fapt ea mananca foarte bine de cand am inceput sa i oprim din mancarea noastra (in limita dietei pentru copii), la inceput cu sare mai putina. Ai dreptate, mai avem nevoie si de cate o clipa de respiro si cum mai spuneam intr un alt comentariu, copiii nu inceteaza sa ne surprinda cu reactiile lor, si daca n ar fi atat de dragalasi nu am putea sa i crestem…

    1. Cati, pana acum o saptamana, nu i-am pus sare deloc, insa a intrat intr-un fel de greva a foamei si nu a mancat timp de 4 zile nici mancare nici fruct si nici cereale. Supa cu galuste e de-a noastra doar ca nu are sare cat foarte – foarte putina. Nu vroiam sa ajung aici, imi propusesem sa o las pana la un an fara sare… dar nici nu puteam sa o tin nemancata. ­čśë
      … cat despre dragalasenie… cred ca i-am creste oricum, ca doar sunt ai nostrii. ­čśë

  2. Bravo.Fetita mea nu se da in vant dupa supe,ii plac ciorbitele.Ce sa zic,parca incep sa te invidiez(glumesc,nu am obiceiuri din astea si nu cunosc sentimentul)pentru ca mie nu are cine sa o scoata la plimbare.Tati e pa,vine de sarbatori,buni e invarsta si nu se tine dupa ea si oricum nu sta decat cu mine.Singura cu care as putea sa o las este una din Cojocaritele de care ti-am mai zis.Sa-ti mai zic ca la pranz nu prea mai vrea sa doarma si ma zapaceste pana seara?Bucura-te de toate clipele langa fam.ca nu toti reusim.Te pupic dulce.

    1. Inteleg perfect, Beatrice! ­čÖü Am luptat din rasputeri pentru o familie (a mea) prezenta si unita, tocmai pentru ca am crescut cu tatal plecat… care nu reusea sa ajunga de toate sarbatorile…. Probabil ca aceasta este si motivatia lui de a ramane aproape. Traieste alaturi de nepoata clipele ce le-a pierdut cu mine…. Trebuie sa fii tare pentru Karina! E totusi bine ca ai Cojocaritele….
      … Rm. Valcea e departe…. insa, oricand ai nevoie de un umar, al meu e aici! ­čÖé
      Pupam si noi! ­čÖé