🙂 A inceput sa dialogheze! 🙂 Cu noi, mai mult, cu strainii e mai timida… dar a inceput sa nu mai taca!
La locul de joaca din Baneasa Shopping City, Maria a fost ajutata de un baietel cu vre-o 3-4 ani mai mare sa urce in Castel. Poate si singura (mai putin o „treapta”), dar la momentul intamplarii era deja obosita si daca baietelul s-a oferit, ea nu a refuzat. 😉 Saracutul s-a chinuit ceva sa ii arate mandrei mele cum trebuie sa faca si atunci cand vedea ca ea nu se conformeaza, o tragea el sus. Dupa ce au ajuns in varf, baietelul ii spune Mariei:
– Of, nu esti buna de nimic
Maria, spasita, raspunde:
– Da!
………………
Eu: – Maria unde ai fost?
Maria: – To’tu’. (adica tortul)
Fusese plecata cu mama la o zi de nastere a unuia dintre prietenii ei.
………………..
Eu: Maria, cum o cheama pe Nico? (doh! stupida intrebare am pus)
Maria: Nu.
Eu: Maria, dar cum o strigi tu pe Nico?
Maria: Nicu!
🙂 din dialogul acesta am dedus ca fii-mea taxeaza prostia. 🙂
……………………
si clasicele:
Eu: Cum te cheama pe tine?
Maria: Maa’iia.
Eu: Cati ani ai?
Maria: Doi!
Incet – incet incepe sa dialogheze! 🙂
8 comentarii
:))) Idem, idem… E minunata aceasta etapa ce tocmai ni se deschide urechilor!
Da, dupa ce o dialogati, sper sa incepeti sa si comunicati. Succes, de-acum aveti o viata intreaga inainte! 🙂
da, e frumoasa etapa asta, cand incepe sa aiba dialoguri. Sa intrebi, sa raspunda si invers:). E o distractie. Si o provocare…ca uneori baga niste intrebari de ramai masca:D
Ce dragut, cred ca esti tare mandra! Felicitari 🙂
funny Maria ta!:)
@Cristina, mai funny sunt mutritele care completeaza cumva dialogul. .. dar pe astea nu le pot reda. 🙂
ce simpatica e!!! acusi o sa purtati dialoguri lungiiiii.
nu a inceput etapa „de ce?”
@veronica, cred ca nu mai e mult pana la de ce-uri, asa ca respiram inca usurati. 🙂