In caz ca nu stiati, daca minorul nu iese din tara insotit de ambii parinti (sau de tutorele legal) , este necesara o procura notariala prin care parintii sau tutorele legal imputerniceste un alt adult sa iasa cu minorul din tara. Noi acum facem procura. Pentru ca mama (va fi si tata in preajma dar in procura trebuie specificat un singur adult) sa iasa cu Maria din tara. Pleaca pitica… „sa fiu subavatica in Ghecea, mamico”. 🙂 Am trimis la notariat, scanate , prin e-mail, : – pasaportul Mariei – certificatul de nastere al Mariei – certificatul nostru de casatorie – buletinele noastre – buletinul mamei (adultul caruia ii acordam dreptul de a
Duminica piticilor la Indagra
Astazi a fost ultima zi de Indagra – 2012. Am reusit sa ajungacolo cu piticii si parintii mei. Vladimir a reusit sa stea treaz numai la vizita in cortul animalelor, dupa care a capitulat. Am avut carutul la noi asa ca a dormit nestingherit… La ce aglomeratie a fost, ar fi mers si o Manduca, dar nu am apucat sa ma vad cu Mara sa imi recuperez Manduca, asa ca ne-am descurcat cu ce am avut. Am ramas surprinsa cand m-au intrebat ai mei de ce nu am luat Manduca in locul caruciorului… stiindu-se de la bun inceput ca unicii puratori de copil in manduca erau ei. 🙂 Chiar ma bucur ca au reusit sa treaca de la „nu o mai tine atat in Manduca, ca se invata in brate” la „de ce nu ai luat Manduca, ca il tineam noi in ea”. Mariuta, in schimb, s-a zbenguit in voie, […]
Povesti pescaresti pentru nepoti
Privea uimita „animalul” si nu intelegea ce i se intampla saracului… Il privea cu teama si entuziasm totodata, iar tata ii tot povestea despre pesti, mediul in care traiesc si cum se pescuiesc. Cum a prins curaj, s-a dezlantuit. „coda mare!” „gura!” „petele ‘noata! Si Maria!” a aratat si a vorbit despre tot pestele; nu a ratat nici branhiile, nici inotatoarele, nici solzii. Tata i-a povestit rabdator cate ceva despre fiecare dintre cele ce ii starneau curiozitatea… Un soi de „de ce-uri” fara „de ce”. 🙂 Recunosc, ca are mare noroc cu tata… eu nu as fi avut nici rabdarea si nici cunostintele sa ii pot oferi atatea informatii. A conchis: Nu papam! Petele a picina. Cu Maria! Asa a avut loc prima lectie de stiinte naturale a Mariei. A aflat cate ceva despre pesti, despre Delta si chiar si putina istorie despre Insula Mare a Brailei.. iar apoi a […]
Dragoste pentru animale dusa la extrem
Cu ceva timp in urma, Maria a fost impreuna cu bunicii la casa sora-mii de la tara. Casa inseamna de fapt o moara, o cresacatorie de pasari si o livada numai buna de batut in lung si in lat de catre Maria mea. A facut “milai”, a alergat “latele” (ratele) si gainilie si puii, pe care ii numeste generic “cososu”, s-a jucat cu pisicile, a explorat livada dupa bunul ei plac… si dintr-o data s-a linistit si statea pe vine explorand fericita ceva. Tata a crezut ca se joaca cu pisicile… dar in afara de rasetele Mariei nu auzea nici un mieunat, asa ca se apropie de nepoata-sa sa vada ce jughineste ea acolo. Fata mea – suflet mare iubitor de animale – isi gasise un tovaras de joaca si il mangaia si il invartea pe toate partile: …… un soricel! In secunda doi sarmana creatura a fost smulsa din […]
Tipare
Am in cap Miss Litoral; mai exact scena in care concurentele trebuiau sa treaca printr-o silueta taiata in carton. Acela era idelul pe care il cautau organizatorii concursului. Cam asa e si la copii. In mai toate cartile si brosurile despre cresterea copiilor sunt prezentate grafice; de inaltime si greutate. Categorisite pe sexe. Acele diagrame iti spun exact cat trebuie sa masoare si sa cantareasca copiul tau la o anumita varsta. De fapt iti dau o plaja. Destul de restransa. Multi (printre care si eu, atunci cand era Maria mica) se sperie atunci cand copilul lor iese din grafic. Maria depasea cu mult graficele din carti. Nici acum nu face exceptie. Vladimir i-a calcat si el pe urme. La nici 9 luni, are aproape 10 kilograme si in jur de 80 de cm. La haine poarte 80-86 cm. La polul opus sunt copilutii care se regasesc sub grafic. Costin si […]
Salopeta – mostenire de familie
In salopeta asta a crescut si matusa-sa si ma-sa. 🙂 … a fost tare ciudat sa o privesc pe Maria purtand-o in timp ce priveam fotografia in care sor-mea purta exact acelasi obiect vestimentar. Le sunt recunoscatoare mamei si bunicii mele care au pastrat aceasta salopeta peste 30 de ani. Spuneam ca a fost ciudat sa o privesc imbracata asa… ciudat in sensul de inima bulversata de tot felul de trairi, insa si mai ciudat le-a fost lor, bunicilor si strabunicii Mariei, carora li s-au umezit ochii vazand nazdravana purtand un obiect vestimentar in care si-au crescut ambele fete. 😀 … e drept ca noi am purtat aceasta salopeta pe la 2 ani… iar Maria, la nici 15 luni implinite, abia mai intra in ea….
26 de saptamani cu „Ghita”
26 de saptamani trecute ca 28. 🙂 … sau cel putin asta zice ecograful. La prima sarcina eram putin speriata de dimensiunile mai mari decat media pe care le avea Maria. Acum sunt relaxata. Avem un bebe sanatos, ce se incadreaza ca dimensiuni la 28 de saptamani si care cantareste 1064g. 🙂 Si e tot baiat…. nu i-a disparut nimic dintre picioare. 😀 Maria scotea limba la ecograf, Ghita ne face cu mana. Maria statea turceste, Ghita pastreaza ca pozitie preferata „echerul” care il face sa isi aduca talpile deasupra capului. Maria isi sugea degetul, Ghita se joaca cu cordonul ombilical. … imi este greu sa nu compar; Maria este singurul meu reper si, desi trec prin cea de a doua sarcina, sunt multe noutati cu care ne confruntam…. Am cautat in dosarul Mariei si am vazut ca la aceeasi varsta gestationala si ea tot cu 2 saptamani era mai […]
Am revenit; din nou!
Pauzele de bloggareala incep sa devina obisnuinta pentru noi. Am revenit. A fost frumos la Roma… sper ca toti ceilalti s-au simtit la fel de bine. Am avut noroc de vreme superba – soare, cald … ziua puteam sta chiar si in tricou. Ne-a deranjat vantul, seara … si cersetorii romani. E plin de ei. Si au exact aceleasi obiceiuri ca si acasa: daca nu le dai, te injura. Mi-a fost dor de Maria. Tare dor. Am lasat-o acasa cu un dintisor si am gasit-o cu doi! (Daria, tragem tare sa te prindem din urma!) … la cat e de maraita, cred ca mai iese ceva cat de curand. Nu stiu daca m-am stresat sau nu degeaba cu lasarea Mariei in grija bunicilor… unele lucruri le-as fi facut, cu siguranta, altfel. Acum trebuie sa o dezvat de tote deprinderile cu care nu suntem de acord… Jumatatea masculina a familiei noastre […]
Inceput de viata noua
De cand am venit cu Maria acasa, viata noastra s-a schimbat total! Minunea asta mica a intors cu susu-n jos o casa intreaga: bunica tricoteaza cu spor caciulite, paturici si bluzite, bunicul lasa galele de box ca sa nu rateze masajul de dupa baita, matusa (care locuieste deasupra noastra) a renuntat fara proteste sa mai poarte tocuri in casa, deoarece zgomotul pasilor pe parchet speriau minunea in timp ce dormea, strabunica atunci cand nu spala sau calca hainutele Mariei, este un veritabil instructor de fitness pentru stranepoata ei… singurul ei regret este ca nu prea poate sa tina in brate, deoarece este destul de instabila si ii este teama sa se dezechilibreze cu pitica in brate …. iar noi… noi nu ne dam seama cum a zburat timpul… In prima zi, eram stresati sa nu o lasam singura nici o clipa. Casa noastra e destul de lunga si din dormitor […]