La multi ani si tot ce va doriti pentru anul in care am pasit! 🙂 Iata ca ne-am revenit dupa sarbatori si ne-am intors din scurta „vacanta” pe care ne-am permis sa o petrecem departe de mediul on-line. Au fost primele noastre sarbatori in trei. Cele mai frumoase sarbatori de pana acum! 🙂 Ma asteptam sa fie speciale, dar realitatea a intrecut asteptarile noastre. Micuta noastra nu a constientizat foarte bine ce se intampla insa nici indiferenta nu a fost. Am descoperit ca a invatat ce este acela un cadou, si stie chiar sa se bucure de el. … iar in perioada Craciunului cadourile au curs pentru ea din toate partile. 🙂 Mi-a placut enorm sa ii observ reactiile, sa o vad bucurandu-se de fiecare dar pe care l-a primit. A avut parte chiar si de o intalnire cu Mosul atunci cand a vizitat locul meu de munca, iar Mosul […]
Ortopedice – de bine
Tare imi mai plac perioadele de respiro! 😉 Ieri, in urma controlului ortopedic pe care l-a facut Maria, am primit o veste mare si tare mult asteptata: displazia de sold evolueaza foarte bine si articulatiile gleznei sunt perfecte! 😀 Adio kineto-terapie, adio restrictii la mers sau pozitii impuse pentru imobilizare temporara, adio gimnastica la foc continuu!!!! Am scapat! 🙂 Revenim la control abia la sfarsitul lunii Martie 2011 si pana atunci avem ca tema pentru acasa numai doua serii zilnice de exercitii. 😀 O adevarata relaxare! Mi-e greu sa descriu bucuria pe care inca o simt. Imi vine sa-mi strig fericirea… sa stie fiecare fulg de nea ca Maria este BINE!!! Mi-au dat lacrimile de bucurie atunci cand am iesit din cabinet…. Parca plansetele nocturne si agitatia cauzata de eruptia dentara sunt mai usor de suportat atunci cand stim ca piciorusele-i sunt bine! 😉 …. nimic nu a mai fost […]
Primul incisiv lateral
Am reusit sa bifam si cel de-al cincilea dintisor – un incisiv lateral. 😀 De data aceasta a fost o eruptie usoara, care nu a chinuit-o mai deloc pe Maria. Au fost ceva accese de nervozitate, insa nimic deranjant. Ne-am trezit ca mai avem un dintisor. … de fapt nici nu ne-am trezit noi, ne-a anuntat matusa-sa! 😀 Inca trei si terminam si cu incisivii laterali, apoi o luam de coada cu caninii, care sper sa nu ne dea prea mult de furca. 🙂 Somnul de noapte a inceput sa dea semne timide de reglare: se trezeste numai o data sau de doua ori pe noapte si plange din ce in ce mai putin. 😀 …. si nu, NU i-am dat nici un tratament. 😉 Parca – parca am prins putin curaj si ne permitem sa visam la niste sarbatori linistite si odihnitoare! 🙂
Primul control neurologic al Mariei
Ieri am ajuns, in sfarsit, la controlul neurologic. A fost vazuta de dna. Prof. Dr. Sanda Magureanu, nu de dna Prof. Dr. Iuliana Dobrescu, cum programasem initial… dar asta e, cand mergi pe recomandarea altui medic (fie el si din comisia de expertiza) nu poti ridica prea multe pretentii. Nu stiu exact e l-a facut sa se razgandeasca, insa in cele din urma a ales sa ne programeze la dna. dr Magureanu…. Diagnosticul cu care am plecat din cabinetul dansei este „tulburare de somn” si „hiperkinetism” si o nota: „Se contureaza un posibil ADHD +/- pavor nocturn”. Indicatiile doamnei profesor au fost Peritol, la nevoie (in ultimele zile somnul a inceput sa sa dea semne de reglare) cu revenire la control la sfarsitul lunii Ianuarie. Mi-a explicat ca un diagnostic clar de ADHD nu se poate pune decat in jurul varstei de 6 ani, insa trebuie urmarita cu atentie evolutia […]
Ne laudam cu dintii
Am reusit, in sfarsit, sa ii surprind dintisorii Mariei. Doi din trei, dar tot e mai bine decat deloc. 😉
no. 3
Inca o zi, inca un dintisor! 🙂 Al treilea. De aceasta data aparitia dintisorului nu ne-a mai dat batai de cap. E adevarat ca a fost un pic mai maraita si ca s-a trezit de cateva ori in timpul noptii, dar s-au rezolvat toate cu o mangaiere sau cu redarea suzetei pierdute. Cum nu am fost in stare sa o surprind pe Maria aratandu-si dintisorii, voi posta o imagine tare draga mie: tatal si fata, dormind amandoi in timp ce pitica trebuia sa faca aerosolii. I-am lasat singuri pret de 2-3 minute, timp in care am spalat niste biberoane, iar la intoarcere, i-am gasit asa. Nu mai conta ca masca nu ii statea bine pe fetisoara si toata substanta era pulverizata in directii ce nu asigurau o inhalare optima… Cand i-am vazut m-am topit de dragul lor, si nu m-am putut abtine sa nu le fac o poza. Mai are rost […]
Maria si-a luat-o!
Iubire, astazi fii-ta a luat bataie! Dupa ce am rostit aceste cuvinte, am crezut ca voi cadea secerata de privirea-i ce arunca sageti de foc. Nu a fost o gluma proasta, Maria chiar a luat bataie astazi. Prima data in viata ei. Saracuta, a fost atat de socata incat nu a avut absolut nici o reactie. Nu a plans, nu s-a ferit … a incremenit acolo fara a schita nici un gest… nici macar alinare nu a cautat. Autorul? Edi, vecinul nostru, ce are numai 11 luni in plus fata de Maria. La prima vedere pare un baietel numai… lapte si miere (voarba reclamei). Maria „comunica” cu el inca de cand avea numai cateva saptamani. El in balocon, ea in curte… sau uneori tot in balcon (daca isi viziteaza matusa) … Nimic din tot ce s-a intamplat pana acum nu trada ceea ce s-a intamplat astazi. Am mai spus ca […]
To blend or not to blend??
Am citit in ultima perioada, mai multe articole pe tema mancarii pregatite la blender si despre piedicile aparute in calea renuntarii la acest obiect – mana bucatariceasca. Dani si Catalina sunt doua mamici pe care le cunosc virtualiceste de ceva vreme si care au abordat si ele aceasta problema. … daca nu ma insel, parca si Stefanut al Danei avea tendinta de a manca pasat.. Atat articolele lor, cat si posarile Carlei despre BLW, dar si aparitia primilor dintisori ai Mariei, sustinuta de faptul ca pitica noastra a mancat dintotdeauna fructele si legumele crude – taiate betisor, mi-au dat curaj sa pun blenderul in cui. Si am facut-o. 😀 Ultima ciorba pregatita in casa a fost facuta pentru toti! … de fapt Mariei i-am pastrat putina fara sare iar in oala noastra s-a adaugat si sare; asta a fost singura diferenta. Nu mi-a venit sa cred cum putea sa manance legumele […]
Am revenit; din nou!
Pauzele de bloggareala incep sa devina obisnuinta pentru noi. Am revenit. A fost frumos la Roma… sper ca toti ceilalti s-au simtit la fel de bine. Am avut noroc de vreme superba – soare, cald … ziua puteam sta chiar si in tricou. Ne-a deranjat vantul, seara … si cersetorii romani. E plin de ei. Si au exact aceleasi obiceiuri ca si acasa: daca nu le dai, te injura. Mi-a fost dor de Maria. Tare dor. Am lasat-o acasa cu un dintisor si am gasit-o cu doi! (Daria, tragem tare sa te prindem din urma!) … la cat e de maraita, cred ca mai iese ceva cat de curand. Nu stiu daca m-am stresat sau nu degeaba cu lasarea Mariei in grija bunicilor… unele lucruri le-as fi facut, cu siguranta, altfel. Acum trebuie sa o dezvat de tote deprinderile cu care nu suntem de acord… Jumatatea masculina a familiei noastre […]
Imunostimulentele
Un subiect foarte actual prin blogosfera si nu numai… Am citit lucruri interesante despre ele in articolele publicate de Maria-Mirabela si de Raluca, dar si in comentariile Zooziecai. Noi la capitolul acesta ne-am hotarat sa mergem pe mana doctoritei Mariei si sa nu ii dam nimic, sa o lasam sa isi dezvolte singura sistemul imunitar. Asa cum spuneau si ceilalti parinti in articolele mentionate mai sus, toate imunostimulentele „naturale” au zahar si componenti nu tocmai „naturali”, argument de care s-a folosit si doctorita Mariei. In cazul nostru, un alt argument „forte” este varsta Mariei, care la nici 7 luni nu trebuie indopata cu chimicale si zaharuri. Anul acesta ne bazam pe fortele ei!