Aaa, e vina ta! Cum asa? Eu nu as fi permis asta! Nu exista asa ceva! Nu e normal! Nu te-ai ocupat de el! Inca mai face pe el?! Trebuia sa fi fost ferma; reuseai!
Le aud aproape zilnic. Pe toate, o parte din ele sau altele asemenea.
Am incercat. Credeti-ma! Am incercat tot ce mi-a trecut prin minte. Am incercat si tot ce am incercat la Maria si a avut succes. Ei, bine, la Vladu nimic nu are succes. Nu vrea si pace. Am incercat pana si „nu mai am bani sa cumpar pampersi”; rezultatul – o ora de plans. Nu accepta nici macar sa stea o secunda fara. Se apuca de puta si incepe sa tipe: „Nuuuu! Vine Dana si imi taie puta! Nu vaauuu!” (Dana, este chirurgul, exceptional de altfel, care l-a operat de criptorhidie si fimoza acum jumatate de an) sau „Fac pipi pe afala, vau chiloti” … si apoi plange. Am incercat sa vorbesc cu el, sa il iau cu binisorul, dar dialogurile noastre se desfasurau cam asa:
Eu: Vladi, nu vrei sa incerci sa faci la toaleta? .. Asa cum face si Maria…
V: Nu vaauu! O sa imi cada puta!
Eu: Nu iti cade, puiule. Puta ta nu o sa cada niciodata!
V: Malia face a deceu si i-a cazut puta!
Beat this! M-a incuiat
sau
Eu: Vladi, au zis doamnele de la gradi ca nu te primesc cu pampers.. Nu vrei sa faci la toaleta ca sa mergi la gradi?
V: Nu vaaau, ca nu mi-a cazut puta, e inca aici!
Nu cred ca iti trebuie calificare de psiholog ca sa intelegi ca are o trauma in urma operatiei… Deocamdata il lasam in pace si incercam sa ne raportam la alti baieti/barbati care utilizeaza toaletele si nu le-au cazut putele… 🙂 Nu radeti! Nu am avut alte idei.
Revenind la reactiile celorlalti: (deja) ma distreaza cum toti nu fac altceva decat sa judece. Judeca fara ca macar sa stie ce este in spatele refuzului lui de a renunta la pampers si cand afla judeca fara pic de empatie fata de emotiile unui copil de 3 ani si 3 luni. Si mai judeca si pe banii mei… ca doar eu ii cumpar (unde „eu” inseamna de fapt noi).
La inceput incercam sa justific refuzul lui acum nu imi mai pasa. Zica ce vor, eu nu ma pun cu omoru’ pe copil ca nu vea sa renunte la pampers.. doar nu s-o insura in pampersi. Scapa el de ei cumva!
18 comentarii
Buna! Tot cautand pe net metode sa o invat pe fie-mea de trei ani la wc, am dat peste articolul tau. Fie-mea, desi nu a speriat-o nimeni, spune ca ii e frica sa faca la wc sau olita. Nu imi pasa de gura lumii, singura mea problema ar fi ca la gradi in toamna nu o primesc cu pampers. Asa ca daca ai scapat de „problema” asta, poate imi impartasesti si mie cum.
Mersi mult. 🙂
fara stres… l-am lasat in pace pana a cerut el….dar recunosc ca l-am ajutat putin cumparandu-i niste „matching” boxeri cu ai lui ta-su. A mers.
Experienta noastra cu facutul in pampersi, absolut paralela cu a voastra: Fetita mea de aproape 3 ani face la olita si wc fara probleme (si apropo, au invatat-o pe la 2 ani fratii ei mai mari, eu nu reusisem sa o conving sa se aseze pe oala, dar nici nu m-am stresat prea tare din chestia asta), dar noaptea ii pun pampers ca sa nu am vreo surpriza uda pe salteaua mea superking size la care tin mult 😀 (doarme cu mine). Dimineata de obicei pampersul e uscat; in weekend mai lenevim in pat si daca ii citesc o poveste, sau ne uitam intr-o carte interesanta, zice: ”mama, ma trece pisu, dar lasa ca fac in pampers”. Deci la noi e lene pura 😀 La amindoua, ca nici eu nu ma stresez sa sar cu munca de lamurire ca nu e bine/frumos/etc si sa fugim repede la baie. Profitam de inventia grozava care sint scuecele de unica folosinta si ne continuam leneveala de Duminica…
Te inteleg, baiatul meu a renuntat abia la 3 ani si sapte luni, pana atunci refuz categoric, desi pe la 2 ani vara a reusi de cateva ori sa faca la olita.Cand au incercat cei din familie sa-l recompenseze pentru purtat chilotei, ori a facut pe el, ori s-a abtinut ore in sir pana am venit eu acasa, i-am pus pampersul si l-a umplut imediat.Concluzia mea ar fi ca presiunea celor din jur asupra copiluilui nu duce la nimic bun.
Intr-o seara mi-a cerut el sa-i pun chilotei si de atunci nu a facut niciodata in pat, a mai avut doar cateva accidente minore, cu pipi, in timpul zilei, cand era foarte prins de vreun joc sau desen, care au disparut complet in maxim o luna.Iti doresc din tot sufletul mai multa intelegere de la cei din jur, sigur va veni si momentul cand va hotara el sa faca acest pas.Lavinia
Cat de bine spui! Intelegere e ceea ce nu gasim… hmmm e greu, dar multumesc. Si eu imi doresc sa o gasim la cei din jur
De dat idei nu dau ca nu am. Eu chiar daca Cris ar fi fost sanatoasa, as fi lasat-o in pampers pana renunta singura, nici macar nu as fi incercat. Adica copilul e bolnav si de la 4 ani mai face doar pipi in pampers, deci se poate. Si vb ta, nu o sa se insoare/marite in pampersi. Ma rog, nici nu am idei, ca daca nu a trebuit sa ma gandesc la asta…
Dar ma enerveaza rau faza cu judecatul. 1-o trauma de genul asta chiar se poate transforma in ceva mai grav (gen o fobie) mai tarziu, daca este manageriata prost (si prin asta vreau sa zic obligat sa faca chiar daca el e terifiat de asta). 2-DE CE E TREABA LOR??? Ca doar nu se #&$% pe ei, in patul lor, si nici nu-ti platesc ei (ma rog, pariu ca-s numai ele de fapt) pampersii.
Tre’ sa mai bag un ceai de tei ca ma ia cu tremurici cand ma gandesc la persoanele de genul asta.
Si eu am avut o problema similara cu baietelul mai mare. Doar la 3 ani si ceva a vrut sa renunte la pampers. Recunosc, eu nu prea mi-am batut capul cu asa ceva.
Pana cand nu am facut o ‘interventie’. Stateam toti 4 pe jos, in camera. Cei doi copii, si cel de un an si ceva si cel de trei stateau pe olita. Cel mare un pic obligat, la inceput. Si am spus cantece si poezii cam jumatate de ora, in aceasta formula. Apoi nu a mai refuzat sa se aseze pe olita. Nu inteleg de ce si cum, dar sunt foarte bucuroasa ca a fost ceva care l-a linistit.
Se va gasi si la voi ceva care sa ii schimbe brusc atitudinea
Al nostru fecior a renuntat de bunavoie la pampers cu o saptamana inainte de a implini 4 ani. Nu ne-am stresat, nu l-am fortat, nu l-am zapacit … la urma urmelor, adulti in pampersi inca n-am vazut (ma rog, de cei sanatosi zic) … asa ca in mod firesc s-a lasat de pampersi cand a fost el pregatit. Si nici nu a trecut prin spital ca dragalasul tau.
Cat priveste gura lumii, eu chiar nu pricep de ce ii deranjeaza pe unii sau pe altii o chestie care nu ii afecteaza personal sub nici o forma. Ce au cosmaruri noaptea ca cunosc un copil care inca e in pampers dupa 3 ani? Sau platesc din buzunarul lor pentru pampers? Vaaaai ca multi „sfatosi” si „specialisti” ne inconjoara 🙂
Capul sus, privirea inainte, baietelul o sa treaca si peste faza asta (si sa vezi ce-o sa rada cand mai creste si ii povestesti ce face si zice acum, hi hi hi).
Pupici !
Culmea e ca multi „acuzatori” nici nu il cunosc, dar nah, arucantul cu acuze e sport national. Multumesc ca ma faceti sa ma simt normala! 🙂
Buna, unul din cele mai interesante articole d epe acest blog din ultima vreme. Da, este o trauma. Si traumatiza(n)te sunt si cele care dau sfaturi.
Eu iti spun un sfat mic, poate ajuta. Lasa-l cu din aia de unica folosinta (Da! Pampersi! Ca si XEROX si ADIDAS si TENIS) dar da-i cate un premiu de fiecare data cand cere si face la wc sau pentru fiecare zi in care pampersu ramane curat. de ex sa puna un „actibild” pe chiuveta…
Eu cred ca va fi ok. Nu il mai fortati ca se va opune si mai mult, mai ales ca Mariei „i-a cazut puta” lui i se va duce teama mai departe. Eu cred ca reusiti, sunteti parinti destepti si cu dragoste…
multumesc pentru apreciere si sfat. … cred ca se simte ca Maria nu-i acasa si 1 singur copil imi ofera mai mult timp pentru mine 😀
I-am luat pampers tip chilot (ziua) iar noaptea clasici. m-am gandit eu ca se va acomoda mai usor cu ideea de chilot… despre premii/laude nush ce sa zic. Nu pare genul sa fie incantat. Mita care il incanta e mersul „la masini” adica la karting dar 70 de lei pe 10 minute e prea mult pentru mita 🙁 .. si nici nu pot merge dupa fiecare prestatie sa il duc la circuit 😀
in rest nu se arata interesat de nimic…
Il mai las in pace de tot… mie imi iese. cu bunicii e mai greu. zici ca toata rusinea pamantului s-a abatut asupra familiei posesoare de cacacios … si la adulti nu prea functioneaza explicatiile si argumentele legate de cresterea nepotilor
Karting la 3 ani? Hmmm…pai normal ca nu mai ai mite cu care sa il cumperi…
Eu incerc sa va spun multora… nu va mai incarcati copiii de cadouri si chestii speciale… li se vor parea banale mai tarziu si nu veti mai avea ce face… La mine, la 6 ani, inca merge si chestia cu 10 minute Lego, nu mai spun de joaca pe tableta 10 minute care este un regal…
va stiu iubitoare si cu grija… Sunt convins ca gasiti chestii simple care sa il atraga… A propos de Kart… merge si invers… Cand face pe el in pampers nseamna ca nu mai mergeti o luna la karting, sau ma rog… pana nu gasiti curat pampersul timp de 1-2 saptamani nu ii mai faceti pofte de copil „mare”…
Nu sunt eu expert, dar de cele mai multe ori, când cea mică nu vrea să facă ceva, o las câteva minute în pace și apoi fac direct lucrul respectiv, fără a o mai întreba. Se opune puțin, însă până își dă ea seama, e îmbrăcată/dezbrăcată și pregătită.
O altă metodă ar fi să-i arăți cumva avantajele „nepurtării” pampersi-urilor (sau dezavantajele purtării acestora) 🙂 …
dezavantaje in sensul de .. oparit? Si le face singur. Cu cat incercam mai mult cu atat nici nu mai spune cand face una – alta si e necesar sa fie schimbat.. si se opareste… plange ca il ustura, dar tot nu vrea „chiloti de baiat mare”.
.. cat despre facut cu forta.. mi-e teama sa nu se „auto-strice” refuza sa faca pipi si punct. 1-2-3-4 ore.. chiar daca mai si adoarme in timpul asta, vezica e vizibil plina si totusi nu face, daca ii pui pampers il umple pana la refuz in 2 secunde.
cand am zis ca am incercat tot.. cred ca nu am exagerat. Acum nu imi ramane decat sa ii dau pace si sa il las in ritmul lui… mie mi-e usor sa fac asta, dar adultilor din jur nu prea.. toti incearca sa ajute cu observatii, cu rusinea… clasice
Alex are 3 ani si 5 luni si merge la gradi de un an de zile. Nu are pampers decat la somnul de amiaza si noaptea. In rest, doar in chiloti si se cere la wc. Dar somnul lui este foarte profund (3 ore la amiaza) si de multe ori a facut pe el, asa ca am decis sa mai poarte pampers la somn. Cand va fi el pregatit, va renunta singur. La baiatul cel mare am scaat de pampers la 2 ani si jumatate. Nu stiu daca am fost mai ferma sau nu, dar are somnul mai sensibil si se trezeste singur. Cel mic nu se trezeste deloc in timpul noptii 🙂
doar la somn… ah ce vis. 😀
Ma repet: nu se vor insura in pampersi! 😉